Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Mai mulți bani europeni pentru regiunile sărace: România, încă împotmolită în propria birocrație

romania_europeana.jpg

Image source: 
pixabay.com

Rate de co-finanțare de 85%, față de propunerea inițială de 70% avansată de Comisia Europeană. și un buget record pentru coeziune teritorială, de peste 378 de miliarde de euro. Sunt reperele negociate în această perioadă, pentru cadrul multi-anual 2021-2027.  Mai simplu de atât, noile facilități ar putea ajuta state precum România și Bulgaria, încă în topul negativ al statelor cu regiuni subdezvoltate. 

Problema fundamentală a României nu este lipsa resurselor puse la dispoziție de Bruxelles, ci procedurile greoaie și încărcarea proiectelor de birocrație, explică la RFI Oana Preda, de la Centrul de Resurse pentru participare publică: 

Oana Preda: În continuare avem străzi nici măcar pietruite, ca să nu vorbesc de străzi asfaltate. Se vorbește de toaletele de la școli, de rata în creștere a abandonului școlar, care este un motor de sărăcie până la urmă.

Rep.: Gradul de înțelegere al autorităților locale referitor la oportunitatea pe care o poate crea Europa a crescut? Instrumentul acesta e mai bine înțeles sau suntem tot într-o zonă gri?

Oana Preda: Cred că a evoluat într-un fel care nu e favorabil. În prima parte a primei perioade de programare foarte multe autorități publice locale, dar și ONG-uri, au privit cu foarte mult entuziasm fondurile europene, chiar dacă nu știau foarte bine cum să abordeze aceste instrumente, cum să facă, să scrie proiecte. Mulți dintre ei au învățat. Alții nu. Unii au rămas, în 10 years challenge, exact așa cum erau acum zece ani.  Numai că pentru foarte mulți dintre ei fondurile europene din păcate cu o mână au dat, cu două au luat. În termeni de birocrație, de tot felul de obstacole pe care le-au întâmpinat în timp. Pentru că nu au putut să folosească resursele respective așa cum ar fi trebuit. Au fost o mulțime de obstacole în prima perioadă de programare și-acum au auzit de foarte multe autorități locale și organizații neguvernamentale care nu prea mai vor să folosească banii ăștia pentru proiecte, din păcate. 

Rep.: Și atunci, dacă noua viziune și negocierea actuală ar duce la un grad de cofinanțare de 85% și nu 70, așa cum a propus inițial Comisia Europeană, ce efect major ar putea să aibă, din moment ce există deja această reticență?

Oana Preda: Orice resursă în plus e binevenită și România are ce să facă cu acești bani. Din păcate nu ne descurcăm foarte bine la a-i cheltui, dar asta este altă poveste. Orice resursă financiară este așadar binevenită, însă din punctul meu de vedere nu lipsa de resurse a fost o problemă., ci incapacitatea noastră de a le utiliza. Faptul că o bună parte dintre regulile pe care ni le-am autoimpus ca stat membru au făcut ca o bună parte din banii ăștia să fie consumați pe birocrație. Faptul că proiectele au fost încărcate de o cantitate foarte mare de birocrație – astea au fost mari obstacole. Nu o diferență de 10% de bani. Deci nu lipsa de resurse. Sigur că e bine că avem resurse, dar nu numai asta o să ne rezolve problemele. 

Rep.: Am auzit de foarte multe ori cuvintele inovare, politici inovative. La Bruxelles se vorbește mult despre toate acestea.  Acum ar fi o facilitate pentru proiectele inovative, o cofinanțare de 90%. Puteți să-mi dați un exemplu de un proiect inovativ implementat într-o zonă subdezvolaltă a României, în toți anii aceștia?

Oana Preda: Sunt destul de multe, sigur. Pentru noi de exemplu inovare înseamnă tot ce-a fost legat de dezvoltarea sectorului economiei sociale. Nu zic că toate proiectele din zona aceasta au fost de succes. Dar pentru noi era o zonă inovativă. Nu-mi dau seama de capacitatea noastră de inovare. Sigur că putem și noi să învățăm, mai ales dacă sunt facilitate diverse schimburi de experiență cu alte state membre, cu organizații sau cu autorități publice din alte state membre. Noi avem această capacitate de învățare și nu trebuie să reinventăm roata. Din păcate cadrul în care sunt implementate aceste proiecte lasă puțin loc de inovare. Spre exemplu pe proiectele finanțate prin Fondul Social European sunt diverse call-uri de finanțare care au în spate un ghid în care organizația sau Primăria trebuie să-l urmărească. Acolo sunt indicate acțiunile ce pot fi finanțate. Asta înseamnă că nu poți să faci cu banii respectivi decât activitățile alea: conferințe, cursuri de calificare, nu știu ce, nu știu ce. Nu e loc foarte mult de inovare. Ar trebui ca și noi ca stat membru și instituțiile implicate în managementul acestor fonduri să încurajăm inovarea.

Rep.: Bugetele, banii, negocierile au și un fundal politic... 

Oana Preda: Sigur că da.

Rep.: Se vorbește foarte mult ca în viitorul apropiat și mediu, în exercițiul 2021-2027 fondurile europene să devină inclusiv un instrument de penalizare a statelor membre care se abat de la statul de drept. Există temerea că România, în funcție de evoluțiile politice ulterioare, ar putea încasa penalități mult mai dure?

Oana Preda: Sigur că da. Și într-un fel e bine pentru că se pune o presiune în plus pe instituțiile noastre și pe România ca stat și îi dă de înțeles cp dacă vrea să beneficieze de resursele europene trebuie să se conformeze standardelor ei. Pe de altă parte nu pot să nu mă gândesc că vor avea de suferit românii, nu șefii instituțiilor. Din păcate. 

 

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și RFI România în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio. Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

227