Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum i s-a luat Fiscul, de sub nas, ministrului finanțelor. Noul centru de putere din România

ion-ghizdeanu-sursa-gov.jpg

Ion Ghizdeanu este președintele Comisiei Naționale de Prognoză, noul pol de putere din România.
Ion Ghizdeanu este președintele Comisiei Naționale de Prognoză, noul pol de putere din România
Image source: 
Guvernul României

În plină perioadă de demonizare a protocoalelor încheiate între instituțiile statului, actualul guvern a încheiat un acord între Agenția Națională de Administrare Fiscală – ANAF – și Comisia Națională de Strategie și Prognoză. La prima vedere, s-ar părea că protocolul semnat între fisc și Comisia de Prognoză nu are nimic special. Și totuși, înțelegerea parafată de cele două instituții publice aduce o serie de modificări în activitatea fiscului și arată date noi referitoare la modul în care funcționează ANAF.

Astfel, acordul parafat prevede ca instituția condusă de Ion Ghizdeanu să realizeze analize financiare ale companiilor sau ale sectoarelor economice pe care să le livreze apoi fiscului pentru a face controale. Până aici nu este nimic greșit. În numele luptei cu evaziunea fiscală, orice metodă de lucru poate fi luată în calcul.

Concret, Comisia va analiza un sector economic și va scoate în evidență compania sau companiile care prezintă deviații de la media pieței, având în vedere indicatori precum cifra de afaceri, diferențe semnificative la capitolul pierderi sau profit sau chiar în ceea ce privește numărul de angajați. Aceste analize vor indica diferențele majore dintre o companie și media pieței și vor fi transmise lunar fiscului.

Nu înseamnă că acele companii reieșite din analiza Comisiei de Prognoză sunt neapărat culpabile din punct de vedere fiscal. Ele vor fi controlate de către inspectorii fiscului, care vor constata la fața locului dacă firma are sau nu o problemă de încălcare a legii.

Este fără îndoială o metodă modernă de analiză financiară, utilă agențiilor fiscale. Dar, noi credeam că fiscul folosește deja astfel de metode, realizate chiar de angajați specializați ai ANAF.

De aceea, se pot bănui mai multe motive pentru care astfel de analize de risc vor fi făcute de către Comisia de Prognoză. Ori fiscul nu a realizat până acum astfel de rapoarte financiare, ceea ce ar fi absolut de neimaginat. Ori fiscul nu are mijloacele tehnice și umane necesare efectuării unor analize de calitate și în această situație a delegat către o altă instituție realizarea lor. Ori pur și simplu se încearcă mutarea deciziei de control de la ANAF la instituția condusă de Ion Ghizdeanu.

Logic ar fi ca aceste analize de risc să fie realizate de profesioniști cu experiență din ANAF. Este greu de crezut că niște funcționari de la Comisia de Prognoză pot să producă foarte rapid rapoarte utile fiscului.

Dar, lucrurile nu se opresc aici. Acordul scrie negru pe alb că “fiscul este obligat să comunice motivele pentru care unele propuneri ale Comisiei nu au fost preluate”. De asemenea, ANAF se angajează să transmită Comisiei de Prognoză informații cu privire la efectele obținute ca urmare a controalelor efectuate.

De fapt, prin noul acord avem de-a face cu o anihilare a inițiativei de control a fiscului. Întregul proces, de la inițierea controlului până la rezultatele inspecției, intră acum sub controlul Comisiei de Prognoză. Prin acest acord, fiscul este golit de conținut de funcția sa de analiză. Este de așteptat ca inspectorii să nu mai aibă timp să se ocupe și de alte companii în afară de cele aflate pe lista livrată de Comisia de Prognoză.

ANAF va primi ordinul de control de la Prognoză și va raporta către această instituție ce a găsit pe teren. ANAF devine astfel un simplu executant al controlului, iar creierul acțiunii va fi Comisia de Strategie și Prognoză.

Trebuie observat că, în ultima perioadă, Comisia de Prognoză acumulează tot mai multă putere și tot mai multe informații. Devine creierul de comandă al fiscului, realizează studii de fezabilitate pentru autostrăzi și pentru proiecte ce urmează a fi derulate în parteneriat public-privat, administrează fondul de investiții locale cu o capitalizare, teoretică, deocamdată, de 10 miliarde euro.

Este greu de crezut că instituția are salariați bine pregătiți în domenii atât de importante și de diverse. Știm, însă, cu siguranță că la Comisia de Strategie și Prognoză s-a format un important centru de putere. Mai important chiar decât guvernul României.

Cum i s-a luat Fiscul, de sub nas, ministrului finanțelor. Noul centru de putere din România (AUDIO)
265