Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum ademenesc „sirenele bugetare” economiile populației

leu.jpg

Statul vrea să se împrumute de la populație. Tocmai în momentul în care băncile au refuzat toate ofertele de titluri de stat.
Statul vrea să se împrumute de la populație. Tocmai în momentul în care băncile au refuzat toate ofertele de titluri de stat.
Image source: 
pixabay.com

Ieri, Ministerul Finanțelor a lansat trei emisiuni de titluri de stat pentru populație. Cele trei emisiuni au scadențe la 2, 3 și 5 ani și dobânzi diferite, respectiv, 4%, 4,5% și 5%.

Contextul lansării emisiunilor de titluri de stat este special. În luna ianuarie a acestui an, Ministerul Finanțelor a avut șapte emisiuni de titluri de stat pentru băncile locale și niciuna nu a fost subscrisă integral. La ultima încercare, din 28 ianuarie, băncile nu au cumpărat niciun leu din împrumutul lansat de stat. Motivul important al ratării împrumuturilor de pe piața internă este nivelul dobânzii. Este clar că Ministerul Finanțelor a oferit o dobândă mai mică decât au cerut băncile.

Drept urmare, băncile locale au refuzat împrumutul, iar ministrul finanțelor a declarat că pentru o perioadă va utiliza rezerva bugetară pentru a acoperi împrumuturile ajunse la scadență. O mare greșeală, pentru că rezerva financiară este un atuu care trebuie folosit doar în caz de criză de finanțare. Este mult mai util ca rezerva financiară să descurajeze eventualii speculatori decât să fie efectiv cheltuită.

Peste noapte, Ministerul Finanțelor s-a grăbit să lanseze noi oferte de titluri de stat pentru populație. Principial, aceste emisiuni fuseseră anunțate încă de anul trecut, dar urgența lansării împrumuturilor arată de parcă statul, abandonat de bănci, s-a grăbit să atragă bani de la populație.

Emisiunile de titluri de stat oferă dobânzi bune, mai mari oricum decât cele plătite de băncile comerciale la depozite. De aici până la îndemnul adresat de ministrul finanțelor către populație de a-și scoate bani din bănci și de a cumpăra titluri de stat, este un drum lung.

Mai ales că nu doar dobânda contează în decizia de a cumpăra titluri de stat. Un element important este arătat clar în prospectul de emisiune și se referă la faptul că banii investiți în titluri de stat sunt blocați până la scadență. Mai clar, cumpărătorii nu își vor putea retrage banii decât la scadența emisiunii, respectiv după doi, trei sau cinci ani. Vor primi dobânda anuală, dar nu vor primi principalul.

Este, de altfel, o diferență importantă, de exemplu, față de un depozit bancar, de unde depunătorii își pot retrage banii în orice moment, eventual având riscul de a nu încasa dobânda în cazul în care depozitul nu a ajuns la scadență.

Este o precizare importantă, pentru că foarte mulți dintre românii care economisesc utilizează depozite bancare cu termene reduse, în principiu de trei luni. În ceea ce privește titlurile de stat, banii vor trebui păstrați pe termen mediu, adică pentru mai mulți ani.

Să fie clar. Pentru Ministerul Finanțelor, împrumuturile de la populație sunt mai scumpe. Nu doar prin prisma dobânzilor oferite, ci și din cauza costurilor operaționale, adică a costurilor pe care le presupune administrarea unei rețele extinse, formată din unități ale Trezoreriei Statului și din oficii ale Poștei Române, din zona urbană și rurală. Cu băncile, statul lucrează mai simplu și mai puțin costisitor.

Nu înseamnă că emisiunile de titluri de stat pentru populație nu sunt binevenite. Ele, însă, au un impact limitat. Cel mai bun exemplu este oferit chiar de emisiunea de titluri de anul trecut, atunci când statul și-a propus să atragă de la populație patru miliarde lei și a reușit să împrumute mai puțin de jumătate din sumă.

Rolul împrumuturilor de la populație este de a le completa pe cele de la finanțatorii specializați. Adică, de la băncile locale sau internaționale. Deci, statul va trebui să se întoarcă foarte curând, vrând-nevrând, să negocieze cu băncile. Pentru că, sperăm, specialiștii din Ministerul Finanțelor nu vor cheltui o parte importantă a rezervei financiare doar din orgoliul unui ministru de a nu negocia cu sectorul bancar.

Cum ademenesc „sirenele bugetare” economiile populației (AUDIO)