Consiliul fiscal arată Guvernului zonele sensibile ale bugetului

În esență, observațiile Consiliului fiscal referitoare la proiectul de buget sunt următoarele. Scenariul de creștere economică pe care se fundamentează construcția bugetară este considerat prea optimist mai ales în contextul încetinirii preconizate a economiei zonei euro. De aceea, Consiliul fiscal consideră că nivelul de creștere economică apare drept surprinzător și nejustificat.

De asemenea, sunt considerate problematice ipotezele favorabile cu privire la evoluția numărului de angajați și câștigului salarial brut din sectorul privat, care ar trebui să crească cu 3,7% și, respectiv, cu 13,8%, anul acesta în comparație cu anul 2018. Ritmurile de creștere cuprinse în buget sunt considerate neverosimile. Pe de o parte, pentru că datele statistice arată o încetinire a creșterii numărului de salariați. Pe de altă parte, creșterea de salariu cuprinsă în proiectul de buget este mult prea optimistă.

Dacă ritmul de creștere a salariilor nu va fi atins, veniturile bugetare aferente unor indicatori, precum impozitul pe venit și contribuțiile de asigurări, vor fi mai mici decât cele estimate în bugetul pe anul 2019. Consecințele fiind ușor de bănuit. Consiliul fiscal a calculat chiar și o valoare la care poate ajunge nerealizarea veniturilor bugetare, respectiv 3,5 miliarde lei mai puțin decât sumele înscrise în buget.

Consiliul fiscal are rezerve și cu privire la evoluția proiectată în buget a încasărilor din TVA. Motivul? Dinamica încasărilor din TVA o depășește substanțial pe cea a creșterii consumului nominal, adică din care se scade autoconsumul. Se mizează, ca de obicei, pe creșterea colectării, dar, tot ca de obicei, instituția condusă de Ionuț Dumitru atrage atenția că aceste venituri potențiale au un grad incert de realizare și de aceea includerea lor în buget nu este recomandată. Concret, Consiliul estimează că veniturile din TVA cuprinse în buget sunt supraevaluate cu cinci miliarde lei.

O situație similară este și în ceea ce privește accizele, capitol la care se mizează pe o colectare suplimentară de un miliard de lei. O estimare considerată nerealistă.

De asemenea, bugetul include venituri excepționale în valoare de 2,1 miliarde lei din închirierea benzilor de frecvență 5G. Este puțin probabil ca sumele respective să poată fi obținute din cauză că ordonanța adoptată anul trecut impune o suprataxare a companiilor din industria telecom, inclusiv în procesul de adjudecare a licențelor 5G.

Există și o serie de obiecții referitoare la cheltuielile bugetare. Sunt vizate cele cu bunurile și serviciile și cele cu dobânzile. De exemplu, cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut în anul 2018 cu 4 miliarde lei față de anul precedent și cu 4,7 miliarde lei față de proiectul de buget pe anul 2018. Anul acesta, cheltuielile sunt preconizate să crească cu doar 1,9 miliarde lei, un nivel considerat prea mic de către Consiliul fiscal. În plus, cheltuielile cu dobânzile sunt subdimensionate.

În fine, un semnal de alarmă este tras și asupra cheltuielilor cu investițiile care sunt programate să crească în mod spectaculos, de la 34 miliarde lei la 47 miliarde lei. Un ritm de creștere care este foarte greu de atins. Ca de obicei, Consiliul fiscal atrage atenția asupra zonelor sensibile ale proiectului de buget. Este, însă, probabil ca ele să fie ignorate.