Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Aude cineva avertismentele BNR și ale Comisiei Europene?

comisia.jpg

Aude cineva avertismentele BNR și ale Comisiei Europene?
Aude cineva avertismentele BNR și ale Comisiei Europene?
Image source: 
Twitter/ Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Ieri, Ministerul Finanțelor și băncile locale au găsit o cale de colaborare. Statul a lansat o emisiune de obligațiuni în valoare de 300 milioane de lei cu scadența la sfârșitul anului 2021. Spre deosebire de luna ianuarie, atunci când Finanțele nu au reușit să vândă în totalitate nicio emisiune de titluri de stat, de data aceasta băncile s-au înghesuit să împrumute statul, emisiunea de obligațiuni înregistrând o suprasubscriere de patru ori mai mare decât totalul sumelor împrumutate de stat.

Să ne aducem aminte că la sfârșitul lunii ianuarie, ministrul finanțelor „tuna și fulgera” spunând că nu se mai împrumută de la băncile locale și că va apela la rezerva financiară a bugetului.

Au trecut mai puțin de două săptămâni și situația s-a schimbat total. Statul a făcut o ofertă către băncile locale, iar acestea au răspuns pozitiv. Există ideea că băncile au revenit la sentimente mai bune pentru că managerii acestora au văzut că există o speranță ca taxa pe activele bancare să capete altă formă (mai lejeră) sau chiar să dispară.

Rămâne de văzut. Mai degrabă, schimbarea băncilor vine din altă zonă. De la dobânda oferită de stat. Emisiunea de obligațiuni a fost subscrisă cu o dobândă de 4% pe an. Este un nivel mai mult decât rezonabil, dacă ne gândim că exact aceeași dobândă, de 4% pe an, oferă statul pentru titlurile de stat emise către populație cu scadența de trei ani. Cu alte cuvinte, dobânda oferită de stat pentru populație este egală cu cea pentru bănci. Evident, ar trebui ca băncile, care sunt instituții profesioniste, să aibă dobânzi ceva mai mici decât populația.

„Încordarea mușchilor” ministrului finanțelor împotriva băncilor a durat două săptămâni. Lucrurile au revenit la normal, așa cum era de anticipat. Cu o singură precizare. Deocamdată, băncile au câștigat o dobândă mai mare.

În altă ordine de idei, așa cum era de așteptat, Banca Națională a păstrat dobânda de politică monetară la 2,5%. Nicio supriză. Pentru că tot ce se întâmplă în zona financiară și toate presiunile care vin dinspre clasa politică, îndeamnă la prudență. Iar Banca Națională a arătat, în ultimii ani, că o caracterizează prudența.

Dincolo de decizia privind dobânda de politică monetară, mult mai interesante sunt previziunile Consiliului de administrație al BNR privind evoluția viitoare a economiei românești. Astfel, comunicatul oficial arată că incertitudinile și riscurile sunt legate de noul set de măsuri fiscale, adică Ordonanța 114, și de nefinalizarea bugetului de stat.

De asemenea, există incertitudini legate de ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale, de evoluția prețului petrolului pe piețele internaționale, de conduita politicilor monetare ale BCE şi ale băncilor centrale din regiune.

Banca Națională avertizează că există deja o încetinire a ritmului anual al activității industriale, construcțiile și-au atenuat contracția, comerțul cu amănuntul a scăzut, balanța comercială a avut o deteriorare alertă, ceea ce a contribuit la adâncirea deficitului de cont curent.

În fine, vestea cea mai îngrijorătoare vine de la Comisia Europeană care a prognozat că, anul acesta, creșterea economică a României va fi de 3,8%. Este o diferență semnificativă între prognoza de 3,8% a Comisiei Europene și cea de 5,5%, pe care este construit bugetul de stat.

Mai complicat este că încetinirea economiei este prognozată și pentru zona euro, care va atinge anul acesta un nivel de numai 1,3%. Vechea previziune de creștere, din toamnă, era de 1,9%. Comisia Europeană, Banca Națională a României, trimit semnale care converg către o idee simplă: Uniunea Europeană și România vor încetini, anul acesta, din punct de vedere economic. Guvernul nu vrea, însă, să audă aceste avertismente.

Aude cineva avertismentele BNR și ale Comisiei Europene? (AUDIO)
412