V-ați dublat salariile, vă faceți vacanțele pe bani publici și primiți bani de mâncare de la buget! Treceți la treabă! Faceți România europeană!

Bineînțeles, sectorul privat nu a fost inclus în aceste programe. Nici nu avea cum să fie. Singurul lucru la care s-au gândit guvernele să-l facă pentru economia privată a fost să crească rapid și agresiv salariul minim. Efectele asupra sectorului privat au fost că salariul minim mai mare a dus ca tot mai mulți angajați să fie incluși în acest bazin.

Totodată, creșterea salariului minim a creat o presiune de jos în sus, în sensul că angajatorii au fost obligați să urce salariile și celorlalți angajați ai firmei pentru a putea păstra proporția dintre salariul cel mai mic și salariul mediu din companie. Cel mai recent exemplu, în acest sens, este dat chiar de celebra ordonanță 114 care a acordat facilități salariale pentru sectorul construcțiilor. Numai că acum unele companii reclamă că noile prevederi duc la creșterea costurilor salariale și nu reprezintă, de fapt, o ușurare a poverii costurilor cu angajații.

Anul trecut, creșterea salariilor bugetare a mai dat naștere unui fenomen: tot mai mulți angajați și-au căutat un loc de muncă la stat și au încercat să părăsească sectorul privat. Într-un moment în care piața forței de muncă traversează un deficit pronunțat, exodul către instituțiile publice a mai creat o problemă companiilor private.

Dar cât de mare a fost creșterea salariilor în sectorul bugetar? Iată câteva cifre. De menționat că ele se referă la perioada ianuarie 2015 – decembrie 2018, adică ultimii patru ani. Salariul de raportare este cel mediu net nominal, iar datele sunt extrase de la Institutul de Statistică. Astfel, în administrație publică și armată, creșterea salarială a fost de la 2.446 la 4.330 lei, adică un plus de 77%. În sectorul de sănătate, salariul mediu net a crescut de la 1.571 la 3.599 lei, adică cu 129%. În sectorul de învățământ, creșterea este de la 1.544 la 2.947 lei, ceea înseamnă cu 90% mai mult. Procentele de creștere sunt impresionante și singulare în Europa ultimilor ani.

Pentru a avea o imagine și din sectorul privat, să luăm cifrele dintr-o industrie aflată în mare expansiune în ultimii ani, cea de tehnologia informației. Salariul mediu net a urcat, în ultimii patru ani, de la 3.501 la 5.754 lei, adică cu 64%. Se observă că ritmul de creștere este mai scăzut în comparație cu sectorul bugetar.

Trebuie făcute două observații. Salariile bugetare menționate sunt medii. În practică, o parte dintre salariați au venituri mult mai mari decât media statistică. În al doilea rând, salariile din zona bugetară au crescut nu doar pentru medici, profesori sau funcționari publici. Parlamentarii încasează mai mulți bani, iar angajații din administrația au primit și ei plusuri consistente la salarii. Atât de consistente încât sunt primării care nu mai au nici bani de salarii. Grefierii și magistrații au și ei salarii mărite.

Iar petrecerea nu s-a terminat. Anul acesta, bugetarii primesc tichete de vacanță și indemnizație de hrană. În total, cheltuielile de personal din sectorul bugetar continuă să crească cu 22%. Ceea ce duce la cele mai mari cheltuieli bugetare de personal din istorie, de 10% din produsul intern brut.

V-ați dublat salariile, vă faceți vacanțele pe bani publici și primiți bani de mâncare de la buget! Foarte bine! Acum, nu aveți de făcut altceva decât să treceți la treabă. Să faceți drumuri, să consolidați instituțiile publice, să scădeți numărul de analfabeți funcționali și să creșteți speranța de viață! Puneți țara pe roate! Dacă tot vă plătim la nivel european, faceți din România un stat european! Altfel, în câțiva ani, România are mari șanse să aibă soarta Greciei.