Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România, pe ultimul loc în UE la raportul dintre deficit și venituri bugetare

deficit.jpg

Deficitul de cont curent crește. Balanța comercială are deficite majore. Sectorul serviciilor aduce bani în țară, dar insuficienți pentru a acoperi deficitul balanței comerciale.
Deficitul de cont curent crește. Balanța comercială are deficite majore. Sectorul serviciilor aduce bani în țară, dar insuficienți pentru a acoperi deficitul balanței comerciale.
Image source: 
pixabay.com

Cât de mare este deficitul bugetului și cât de mici sunt veniturile bugetului? Calculele clasice, bazate pe raportul față de produsul intern brut, ne oferă o serie de indicii. Astfel, deficitul bugetar ca procent din PIB s-a aflat în ultimii ani la limita de 3% din PIB, un prag consacrat în Tratatul de la Maastricht ca fiind de alarmă. 

e exemplu, deficitul bugetar a înregistrat o creștere extrem de mare în anul 2016 față de 2015. În anul 2015, deficitul era de 0,7% din PIB, adică aproximativ 5 miliarde lei, în timp ce în anul 2016, deficitul a explodat la 2,9% din PIB, adică la 22 miliarde lei.

Să ne aducem aminte ce s-a întâmplat. În anul 2015, guvernul Ponta a lansat un program de creștere a salariilor bugetare și de reducere a taxelor și impozitelor, concomitent. Programul a fost legiferat prin Codul fiscal, care avea mai multe etape de punere în aplicare, se desfășura, așadar, pe o perioadă de câțiva ani. 

Pentru anul 2016, un alt guvern decât cel condus de Victor Ponta, cel tehnocrat, a ales să aplice legea, adică să pună în practică scăderile de taxe și impozite și ca atare deficitul bugetar a explodat. Din acel moment, deficitul a atins cote tot mai înalte: în anul 2017, 24 miliarde lei, în 2018, a ajuns la 32 miliarde lei, iar anul acesta va atinge 40 miliarde lei. 

Creșterea economică și implicit creșterea produsului intern brut au făcut ca deficitul să se mențină sub 3% din PIB, dar creșterea nominală a dus la o nevoie de finanțare mai mare a bugetului. Mai complicat, este că un deficit nominal tot mai mare nu a adus și o creștere vizibilă a investițiilor publice.

Este interesant de analizat, în perioada 2014-2018 și evoluția veniturilor bugetare. Astfel, se observă că nivelul veniturilor din PIB nu face salturi importante. În anii 2014 și 2015, veniturile sunt la 34% și respectiv 35% din PIB. În anii 2016 și 2017, veniturile au coborât la 31% și respectiv, 30% din PIB. Ceea ce ne arată că expansiunea economică, respectiv creșterea economică, nu a adus și o creștere pe măsură a veniturilor bugetare. 

Un calcul relevant a fost realizat de publicația profit.ro, care a realizat o analiză privind raportul dintre deficitul bugetar și veniturile bugetului. Analiza se bazează pe datele Eurostat din anul 2017 și este importantă pentru că dincolo de raportarea la PIB, care este un indicator mai general, raportul dintre venituri și deficit ne arată cât de mare este presiunea deficitului asupra bugetului și totodată cât de important este să crești veniturile sau să scazi deficitul. Din păcate, România nu a reușit în ultimii ani, nici una, nici alta. 

Astfel, din punctul de vedere al procentului deficitului bugetar din venituri bugetare, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Procentul este de 9,3%, dacă luăm în calcul că veniturile bugetare au fost, în anul 2017, de 57,7 miliarde euro, iar defiicitul bugetar a fost de 5,4 miliarde euro. 

România este în compania unor economii care au probleme bugetare. Spania, Italia, Portugalia, Franța și Ungaria se află imediat după România cu procentaje cuprinse între 5% și 8%. 

Există apoi două state aflate peste media Uniunii Europene, format din Marea Britanie, cu 4,5% și Polonia, cu 3,5%.

Media Uniunii Europene este egală cu cea a zonei euro și se află la nivelul de 2,1%, respectiv acesta este procentul deficitului din totalul veniturilor bugetare. În fine, există o serie de state, pentru care raportul este pozitiv, pentru că acestea au excedent și nu deficit bugetar. Deloc surpinzător în acest grup de state se află țările nordice, Suedia, Olanda, Danemarca sau Germania. Dar printre statele performante se află și Cehia, Grecia (care și-a consolidat situația bugetară după criză) sau Bulgaria. 

Ceea ce ne arată că România este în cea mai slabă poziție în clasamanetul european și la acest capitol, al ponderii deficitului bugetar din venituri bugetului. 

România, pe ultimul loc în UE la raportul dintre deficit și venituri bugetare (AUDIO)