Bugetul crește, încrederea scade

În acest context tensionat era important de observat felul în care au evoluat datele bugetare. Cheltuielile bugetare au crescut în ianuarie cu 22,7%, până la limita regulii privind încadrarea în suma de 1 pe 12 din cheltuielile de anul trecut, adică în 26 miliarde lei. Cheltuielile pe luna ianuarie au fost mai mici cu un miliard față de limita impusă. 

Bugetul lunii ianuarie are un excedent, dar mult mai mic decât cel de anul trecut. Sau mai exact de aproape trei ori mai mic, de la aproximativ 2 miliarde lei, în ianuarie 2018, la numai 717 milioane lei, anul acesta.

În același timp, bugetul pe ianuarie pare că nu s-a schimbat cu nimic față de cel de anul trecut. Aceleași creșteri spectaculoase: cheltuielile de personal au urcat cu 23,5%, iar veniturile din contribuții de asigurări au crescut cu 32%, față de anul trecut. Saltul contribuțiilor de asigurări provine pentru de la creșterea salariului minim și de la efectele trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat. În același timp, creșterea numărului de salariați, invocată de Ministerul Finanțelor pentru creșterea veniturilor din contribuții de asigurări, este nerealistă, întrucât este greu de crezut că în prima lună a anului numărul contractelor de muncă a crescut prea mult.

Există creșteri mari și la veniturile din TVA, 23% și accize, 38%, față de aceeași lună a anului 2018, ceea ce ne aduce iarăși un semn de întrebare legat de faptul că încetinirea consumului ar fi trebuit să ducă la o creștere mai ponderată a veniturilor la capitolele de TVA și accize. 

Totodată, scăderea drastică veniturilor din impozitul pe salarii și pe venit, cu 37%, este explicată prin faptul că măsura de scădere a cotei de impozitare s-a aplicat de la 1 ianuarie 2018, dar impozitele aferente lunii ianuarie s-au plătit în luna februarie. Așadar, începând cu luna viitoare va dispărea diferența de impozitare și vor dicta doar condițiile economice. De asemenea, cheltuielile cu asistența socială au crescut cu aproape 28%, fiind influențate de creșterea punctului de pensie, de la 1 iulie 2018, cu 10%. 

Tot ieri, Ministerul Finanțelor a făcut publice rezultatele emisiunilor de titluri de stat vândute către populație în luna februarie. Ministerul vede rezultate foarte bune. Au fost vândute titluri de stat în valoare de 694 milioane de lei, la care au subscris 11.000 de persoane. Ba chiar ministrul finanțelor ține, printr-un comunicat, să le mulțumească românilor care au avut încredere în Guvern și îi asigură că „va continua să îndeplinească toate promisiunile din programul de guvernare pentru a le asigura românilor un nivel de trai comparabil cu standardele europene”. 

Doar că realitatea îl contrazice. Emisiunile de titluri de stat nu au fost un mare succes, cea mai bună dovadă în acest sens fiind că anul trecut, au cumpărat titluri de stat 50.000 de persoane, nu 11.000 ca anul acesta, iar suma totală a fost, în anul 2018, de 2 miliarde lei, la jumătatea obiectivului asumat de Ministerul Finanțelor. Deci, în ritmul de anul acesta, va mai fi nevoie de cel puțin încă două două tranșe de vânzare de titluri de stat pentru a se ajunge la încasarea a două miliarde lei.

Acest lucru se va întâmpla doar dacă încrederea în economie nu va continua să se prăbușească. Indicatorul de încredere macroeconomică, publicat ieri de organizația CFA România arată o realitate îngrijorătoare: o scădere cu 22%, într-un an de zile, a indicelui de încredere. Și, după cum se știe, în economie, dacă încredere nu e, nimic nu e.