Dar, suprinzător, guvernul a obținut o amânare a deciziei. Mai exact, agenția S&P a anunțat că a amânat cu două săptămâni decizia privind ratingul de țară al României privind riscul de credit.
Ce s-a întâmplat, de fapt? Ministerul Finanțelor Publice a avut ideea de a face apel la decizia de înrăutățire a ratingului. Este o formulă mai neobișnuită, care nu a mai fost utilizată de instituțiile publice românești, dar care face parte din procedurile agreate de agenție. Ca atare, Standard & Poor's a acceptat să publice decizia peste două săptămâni.
Ce se poate întâmpla în următorele 14 zile? Păi, sunt două lucruri majore aflate în desfășurare. Prevederile Ordonanței 114 și bugetul de stat. Guvernul Dăncilă speră ca modificarea unor prevederi ale Ordonanței 114 și clarificarea situației bugetului să îi convingă pe analiștii agenției specializate să nu opereze o scădere a perspectivei ratingului României.
Situația Ordonanței 114 este, însă, complet neclară. Au loc întâlniri și dezbateri pe mariginea prevederilor Ordonanței, în timp ce proiectul de lege privind aprobarea actului normativ a fost adoptat tacit de Senat. În același timp, oficiali guvernamentali declară că ordonanța nu are un impact atât de mare în economie și ca urmare va rămâne nemodificată.
Șansele ca scăderea ratingului să nu aibă loc sunt destul de mici. Iar dovada o găsim chiar în comunicatul agenției S&P. Se afirmă că „eficiența instituțională rămâne slabă, iar creșterea notabilă a deficitului fiscal și a deficitelor externe vor reduce din rezervele fiscale și vor face economia României tot mai vulnerabilă”. Probabil, bugetul va deveni operațional, poate se vor aduce și unele modificări ale ordonanței 114, dar problemele economice fundamentale vor rămâne.
Pentru România o scădere a ratingului ar complica mult situația. Deocamdată, este vorba doar despre o modificare a perspectivei, de la stabilă, la negativă. Acest lucru înseamnă că în șase luni guvernul va trebui să rezolve problemele semnalate de analiștii agenției de rating. Dacă nu va reuși, se va lua decizia retrogradării într-o clasă de rating inferioară.
Numai că România se află într-o zonă periculoasă. O scădere a ratingului va însemna trecerea de la categoria „recomandat pentru investiții” la cea numită „junk”, adică gunoi, adică „nerecomandat pentru investiții”. Pentru o țară care are nevoie ca de aer, anul acesta, de împrumuturi masive, respectiv de 70 miliarde lei, ratingul de țară este esențial. Pentru atragerea de investitori care să cumpere datoria României și pentru costurile de împrumut. De aceea, deciziile agențiilor de rating pentru România sunt esențiale.
Dincolo de acest moment, necazurile nu se vor opri aici. S&P a fost doar prima agenție de rating care ia în calcul retrogradarea României. Vor urma probabil și celelalte agenții importante, precum Moodys sau Fitch.
Ele văd ceea ce Guvernul refuză adeseori să recunoască. Indiferent de declarațiile date la intern, realitatea economiei românești este sesizată de observatorii externi. Este vizibil faptul că există o diferență semnificativă între prognoza de creștere economică a guvernului și cea a Comisiei Europene, este clar că guvernul ignoră tratatele fiscale europene prin faptul că deficitul structural este mult peste ținta asumată sau că proiectul de buget a fost prezentat cu mare întârziere.
De asemenea, se observă cu ușurință că se încearcă schimbarea statutului Băncii Naționale și interferența în politica monetară fără consultarea și avizul Băncii Centrale Europene. Mai mult, sunt foarte clare deficitele: bugetar, de balanță comercială și de cont curent, care apasă asupra economiei. Miniștrii nu scot o vorbă, în România, despre aceste dezechilibre, dar ele sunt vizibile și luate în calcul de către agențiile de rating și analiștii independenți.
În două săptămâni, guvernul ar trebui să facă orice pentru a convinge agențiile de rating să nu retrogradeze calificativele României. Este clar că, pentru Executiv, urmează zile grele.
Revista Presei
Top articole
