Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Acum ne-am lămurit: ordonanța 114 e folosită pentru șantaj economic

calculator.jpg

Ordonanța 114 este tot mai mult folosită pentru a impune mediului economic ideile statului. În materie bancară sau în ceea ce privește pilonul II de pensii administrat privat.
Image source: 
pixabay.com

Lucrurile încep să devină clare în ceea ce privește Ordonanța 114 din 2018. Cel mai surprinzător lucru nu a fost conținutul ordonanței, care oricum a șocat mediul de afaceri, ci adoptarea actului normativ peste noapte și fără nicio consultare actorii afectați de ordonanța.

A fost de neînțeles faptul că ordonanța nu a avut niciun fel de dezbatere publică. Actul normativ a realizat un lucru greu de imaginat într-o economie modernă: mai întâi se ia decizia și după aceea se discută.

Astfel au stat lucrurile cu ordonanța 114. A fost adoptată în luna decembrie, între Crăciun și Anul Nou, până la jumătatea lunii ianuarie, toată lumea s-a lămurit cu prevederile ordonanței, iar după aceea au început dezbaterile cu actorii importanți. Mai întâi cu Banca Națională, apoi cu băncile, au urmat firmele din sectorul energetic și, ieri, adminstratorii fondurilor de pensii private. În tot acest timp, ordonanța își produce efectele și se aplică în economie.

Dar dialogul dintre mediul de afaceri și guvern după adoptarea ordonanței și nu înainte, scoate la iveală o serie de resorturi pentru care a fost emis actul normativ.

Pare că Guvernul are strategia de a folosi ordonanța pentru a forța negocierile cu mediul de afaceri. Adică, pe de o parte, declarațiile responsabililor guvernamentali sunt agresive și tot mai lipsite de logică economică. Un exemplu este cel prin care ordonanța este justificată prin faptul că se dorește ca dobânzile la credite din România să fie egale cu cele din zona euro. Tam-nesam. Fără a ține cont de diferența de inflație, de risc de țară sau de diferența dintre nivelul de intermediere financiară din România și o economie a zonei euro.

Dar, ordonanța este folosită, de fapt, ca un factor de presiune la adresa băncilor. Ceva de tipul următor: voi, bănci, reduceți dobânzile, noi, stat, mai îndulcim povara fiscală.

Iar metoda a continuat și cu administratorii fondurilor de pensii private. Să facem o punere în context. Ordonanța 114 include o prevedere dură pentru administratorii de pensii private: să mărească nivelul capitalului social al companiei până la 10% din active. Iar acest lucru trebuie să se întâmple pe parcursul acestui an. În total, la nivelul industriei, ar trebui aduși de la firmele-mamă aproximativ 800 milioane de euro, adică o sumă sensibil egală cu profitul obținut de la înființarea companiilor. Mai exact, tot ce s-a câștigat în 10 ani, ar trebui adus „de acasă” anul acesta. În plus, administratorii fondurilor de pensii private nu înțeleg de ce sunt obligați să își blocheze o grămadă de bani cash și își fac calcule foarte serioase dacă mai are sens să rămână pe piața românească sau nu.

Cu această dilemă, ieri, au venit la București, reprezentanții celor șapte administratori de pensii private pentu a discuta cu oficialii guvernamentali.

O întâlnire care a avut loc ieri și la care, din partea decidenților politici au participat ministrul finanțelor, Eugen Teodorovici, consilierul premierului, Darius Vâlcov, președintele ASF, Leonard Badea și președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Declarațiile politicienilor, oferite mass-media după întâlnire, ne-au lămurit. Guvernul dorește ca firmele care administrează fondurile de pensii private obligatorii să plaseze banii pe care îi iau către proiecte de parteneriate public-private și chiar către companii care nu sunt listate pe piața de capital. Este ceva greu de imaginat. În loc ca statul să recomande sau chiar să impună plasamente cu grad mic de risc, pentru a proteja banii contribuabililor, îi obligă pe administratori să investească în proiecte care nu aduc randamente sau în companii care nu răspund cerințelor de transparență impuse de cotarea pe piața de capital.

Desigur, pentru a se putea întâmpla acest lucru este nevoie și de schimbarea legii, pentru că, în acest moment, normele legale impun limite clare de plasare a fondurilor strânse de la contribuabili, impun transparență în ceea ce privește riscul investițional și exclud plasamentele în companii necotate.

Așadar, ordonanța este folosită, încă o dată, ca o amenințare. Statul spune clar: dacă nu faceți cum cerem noi, ordonanța se va aplica. Mediul de afaceri se află într-o situație fără precedent, în ultimii 30 de ani: este, pur și simplu, șantajat de stat.

 

Ordonanța 114 e folosită pentru șantaj economic (AUDIO)