Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Atunci când creșterea salariilor nu este suficientă

portofel.jpg

La sfârșitul anului trecut, România a înregistrat cea mai mare creștere salarială pe oră din întreaga Uniune Europeană.
La sfârșitul anului trecut, România a înregistrat cea mai mare creștere salarială pe oră din întreaga Uniune Europeană.
Image source: 
pixabay.com

La sfârșitul anului trecut, România a înregistrat cea mai mare creștere salarială pe oră din întreaga Uniune Europeană. Nu este o surpriză. Ritmul în care au crescut, în ultimii ani, salariile din administrația publică și, de asemenea, salariul minim a fost extrem de alert. Cifrele publicate de Eurostat sunt relevante. Salariul orar a crescut cu 13%, fiind diferențe importante între creșterea din sectorul public, plus 21% și cea din economia privată, în care salariul a urcat cu doar 10%.

Diferențele dintre România și media europeană sunt mari, zona euro înregistrând o creștere cu 2,3% a salariului net, în timp ce la nivelul Uniunii Europene avansul a fost cu 2,8%.

După România, în clasamentul creșterilor se află Letonia, cu 11%, Portugalia cu 10% și Lituania cu 10%. La polul opus, în Malta, salariul net a scăzut cu 0,5%, iar Spania a înregistrat o creștere minoră cu doar 1,1%.

Creșterile de salarii din România au adus efecte pozitive în economie? Este clar că au stat la originea creșterii consumului, cifrele o arată fără îndoială, dar, pe de altă parte, au existat și evoluții negative. De exemplu, companiile, în special cele mici și mijlocii, au avut dificultăți majore în a se adapta la politica salarială de creștere agresivă a veniturilor.

Pe de o parte, creșterea salariului minim a crescut substanțial costurile companiile. Pe de altă parte, salariile mari din administrație au devenit atractive pentru angajații din sectorul privat.

În plus, creșterile de salarii care au depășit creșterea productivității au dus la inflamarea inflației. Iar România este țara europeană cu cea mai mare rată a inflației, de 4%, în februarie 2019, în comparație cu o medie de 1,5% a zonei euro.

Salariile nu au ajutat prea mult nici competitivitatea economiei. O demonstrează cele mai recente date referitoare deficitul balanței comerciale. În luna ianuarie 2019, România are un deficit de 1,3 miliarde euro, mai mare cu 500 milioane euro decât în urmă cu un an. România este una din cele 15 state europene care înregistrează deficit, restul de 14 având excedent bugetar. Extremele sunt Germania și Marea Britanie. Germania cu un excedent de aproximativ 15 miliarde euro, iar Marea Britanie cu un deficit de aproximativ 20 miliarde euro. Un deficit care provine aproape jumătate din surse ale Uniunii Europene. Este o cifră care arată miza economică a Brexit-ului și cât de complicată ar fi o ieșire fără acord a Marii Britanii.

Logic și deficitul de cont curent a crescut. În luna ianuarie, deficitul balanței de plăți a urcat la 114 milioane euro, de la numai 7 milioane euro, anul trecut. Cauza principală a deteriorării balanței de plăți este tot deficitul comercial.

Dar creșterea salariilor a mai adus o schimbare importantă. Aparent inexplicabil, bugetul de pensii a trecut anul acesta de la deficit la excedent. De exemplu, saltul încasărilor la capitolul contribuții de asigurări a fost de 37 miliarde lei în doi ani, 2017 și 2018, de la 61 miliarde lei la 98 miliarde lei. O parte din creșterea încasărilor bugetare se datorează creșterii numărului locurilor de muncă. O altă parte se datorează trecerii contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Iar o altă parte vine datorită creșterii în ritm alert a salariilor. Din acest punct de vedere, statul are totuși o problemă, în sensul că mută banii din buzunarul angajaților la stat la buget. O creștere economică sănătoasă se bazează pe creșterea productivității și a competitivității.

Atunci când creșterea salariilor nu este suficientă (AUDIO)