Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Germania nu vrea să fie ”cumpărată” de China

mao-zedong_public_domanin.jpg

Berlinul se arată reticent față de bunele intenții clamate de Beijing
Berlinul se arată reticent față de bunele intenții clamate de Beijing
Image source: 
public domain pictures

Germania vrea să înfiinţeze un fond de stat care să protejeze companiile majore de preluările din China sau alte firme străine. Ministrul economiei a propus înfiinţarea fondului în februarie, iar trei oficiali au declarat că guvernul lucrează la un proiect pentru ca finanţarea să înceapă chiar de anul viitor.

În acest timp, alte state europene sunt mai deschise unei colaborări extinse cu Beijing-ul. De exemplu, Italia, care se va alătura iniţiativei ”Noul Drum al Mătăsii”, propusă de China, după cum spune premierul Giuseppe Conte cu doar câteva zile înainte de vizita preşedintelui chinez la Roma.

Berlinul se arată reticent față de bunele intenții clamate de Beijing și vrea să își păstreze industria și cercetarea departe de banii Chinei. De aceea, Germania intenţionează ca până la sfârşitul anului 2019 să adopte o lege prin care să înfiinţeze un fond de stat pentru protejarea companiilor majore de preluări de către companii chineze sau alte firme străine, aceasta fiind o schimbare majoră a politicii de neimplicare în afacerile companiilor. Doi oficiali guvernamentali de rang înalt au spus că ideea este ca fondul de stat cu lucreze cu sectorul privat atunci când cumpără participaţii la companii, pentru a evita preluările nedorite. Unul dintre aceştia a arătat că statul ar putea cumpăra iniţial o participaţie, iar apoi să o vândă cât mai curând investitorilor privaţi, în timp ce un alt oficial a spus că în unele cazuri fondul ar putea colabora de la început cu investitorii privaţi. ”În trecut, Germania era prea reticentă să îşi definează interesele naţionale. Asta se schimbă acum. Vedem acum să nu putem doar să stăm şi să lăsăm ca totul să fie decis de piaţă. Asta înseamnă mai multă protecţie din partea statului”, a explicat un oficial guvernamental de la Berlin.

Germania a fost o lungă perioadă de timp o mare susţinătoare a pieţelor libere, dar noua politică este o reacţie la transformarea Chinei din clientă în cumpărătoare şi a avertismentelor preşedintelui american Donald Trump cu introducerea de sancţiuni comerciale unilaterale şi tarife mai mari.

Mai în sudul Europei, Italia dă de înțeles că investițiile din China sunt binevenite, așa că se alătura iniţiativei ”Noul Drum al Mătăsii”, propusă de China, în pofida obiecţiilor Uniunii Europene şi Statelor Unite ale Americii. Premierul italian Giuseppe Conte spune că semnarea de către Italia a unui memorandum de înţelegere pentru participarea la acest proiect economic nu va ”pune în discuţie” poziţia Romei în cadrul alianţei transatlantice sau legăturile cu partenerii europeni.

Aderarea Italiei va oferi legitimitate sporită iniţiativei ”Noul Drum al Mătăsii”, cunoscută şi sub numele ”Centură şi Drum”, care îşi propune să dezvolte infrastructura pentru a lega, pe uscat şi pe mare, China de regiunile din jur şi apoi de Orientul Mijlociu, Europa şi Africa.

Pe de altă parte, proiectul este privit cu suspiciune în capitalele occidentale, care consideră că scopul iniţiativei este mai degrabă de a amplifica influenţă economică şi politică a Chinei, decât de a genera bunăstare economică. Un oficial de la Casa Albă a avertizat Italia să nu se alăture proiectului, pe care l-a descris drept un ”proiect vanitos” al Chinei.

Italia este totodată prima ţară din Grupul statelor puternic industrializate - G7, după ce ţările europene au refuzat anul trecut să semneze o declaraţie comună privind proiectul ”Centură şi Drum”, susţinând că îndeplineşte standardele privind finanţarea şi transparenţa. La un summit în luna mai 2018, preşedintele chinez Xi Jinping s-a angajat să investească peste 120 de miliarde de dolari în acest proiect.