Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România, ca o „piele de leopard”

leopard.jpg

Guvernatorul BNR compară România cu o piele de leopard. Această metaforă arată diferențele de dezvoltare ale țării.
Guvernatorul BNR compară România cu o piele de leopard. Această metaforă arată diferențele de dezvoltare ale țării.
Image source: 
pixabay.com

Aflat la Constanța pentru a primi un titlu onorant de la universitatea din localitate, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a ținut să vorbească despre proiectul intrării României în zona euro. Una din temele puse în discuție a fost cea a dezvoltării inegale a României, fapt care creează dificultăți majore pentru aderarea la zona euro.

Bucureștiul poate intra și mâine în zona euro, pentru că are un produs intern brut pe cap de locuitor mai mare decât Berlin sau Lisabona, de exemplu. „Dar ce se întâmplă cu alte regiuni ale țării, care sunt mult mai puțin dezvoltate?”, se întreabă guvernatorul BNR.

Interesant este că Mugur Isărescu a vorbit mai pe înțelesul publicului despre riscurile adoptării monedei euro. Guvernatorul BNR spune că intrarea în zona euro va duce la egalizarea prețurilor în întreaga țară. Iar, acum, pâinea costă, în mediul rural, de câteva ori mai puțin decât în marile orașe. „Nu poți să nu te gândești la consecințele sociale ale creșterii prețului”, a spus Mugur Isărescu.

Trebuie să recunoaștem că este un prilej destul de rar să îl auzim pe guvernatorul băncii centrale vorbind despre prețul pâinii. În orice caz, guvernatorul a oferit o explicație a motivului pentru care clasa politică românească a tărăgănat ani de zile asumarea tranșantă a unei date de aderare la zona euro. Acum am înțeles: politicienii se tem că prețul pâinii va fi atât de mare după intrarea în zona euro încât pentru anumite categorii de populație ar putea deveni o problemă socială.

Mugur Isărescu a mai dat un exemplu, pur subiectiv, de estimare a nivelului de trai. O comparație pe care o fac de multe ori și cetățenii. Spune dl. Isărescu: „Uitați-vă la mașinile din București că sunt mai multe mașini mari decât la Roma”. Nu este o observație care trebuie trecută ușor cu vederea, pentru că, de foarte multe ori, străinii care ajung în București au exact această revelație: numărul mare de mașini de lux care circulă pe străzile orașului.

Până la urmă, guvernatorul BNR a caracterizat plastic situația dezvoltării inegale a României spunând că arată ca o „piele de leopard”. Comparația este evidentă. Economia românească are câteva „pete negre”, orașele dezvoltate, și multe „zone albe”, în care nivelul de trai este scăzut sau chiar tinde spre sărăcie.

Datele statistice de la nivel european confirmă diferențele de dezvoltare, nu doar în România, ci și la nivelul Uniunii Europene.

Astfel, Eurostat a publicat recent stadiul de dezvoltare al regiunilor europene în funcție de produsul intern brut pe cap de locuitor calculat prin metoda partității puterii de cumpărare. Iar diferențele de dezvoltare se pun în evidență atât pe baza indicatorului PIB pe locuitor, ci și prin raportarea la media Uniunii Europene.

Luând în calcul acest indicator, Bucureștiul oferă surprize plăcute. Cu un PIB pe cap de locuitor de 43.200 euro și cu 44% peste media europeană, Bucureștiul se află peste toate regiunile din Belgia, cu excepția Bruxelles-ului. Performanța economică este mai bună decât a tuturor regiunilor din Bulgaria, depășește Cehia, cu excepția Pragăi, este deasupra Berlinului și a multor regiuni din Germania de Est, depășește multe regiuni din Franța, Austria sau Olanda. Una peste alta, Bucureștiul ar putea fi fără nicio problemă în zona euro.

Ce facem, însă, cu celelalte regiuni din România? Ele se află la periferia Uniunii Europene. De exemplu, din cele mai sărace 10 regiuni, două sunt din România, cinci din Bulgaria, două din Ungaria și una din Franța.

La vârful piramidei, cele mai bogate regiuni europene sunt Londra, regiunea de Vest, Luxemburg, regiunea de sud a Irlandei, Hamburg și Bruxelles. Există vreo preocupare a decidenților români pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiunile României? Există politici publice în acest sens? Din păcate, nu este nimic concret. Ceea ce ne face să credem că inegalitățile dintre regiunile țării vor persista pentru o lungă perioadă.

România, ca o „piele de leopard” (AUDIO)