Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Guvernul nu crede în Comisia Europeană

Comisia Europeana

Comisia Europeană: caut partener serios și credibil, la București
Comisia Europeană: caut partener serios și credibil, la București
Image source: 
Facebook / European Parliament

La sfârșitul săptămânii trecute, Comisia Europeană a prezentat raportul de țară pentru România. Ca de obicei. Și tot ca de obicei, ministrul finanțelor, a declarat că se îndoiește de corectitudinea analizei Comisiei Europene. La fel a spus și anul trecut. Așadar, ce nu crede dl. Teodorovici? Iată doar câteva dintre concluziile raportului de țară.

1.      Modelul de creștere bazat pe consum, pe cheltuielile consumatorilor, afectează capacitatea țării de a atinge nivelul de trai din Uniunea Europeană. Cea mai bună dovadă în acest sens este că în anul 2018 creșterea economică s-a redus la jumătate, atunci când consumul a încetinit. Acest lucru arată limitele modelului de creștere economică a României. Trecerea la un model economic bazat pe investiții ar putea duce economia pe o traiectorie de creștere sustenabilă.

2.      În pofida încetinirii, creșterea economică rămâne solidă. Dar, inflația a crescut, importurile la fel, iar deficitul de cont curent s-a accentuat.

3.      Piața forței de muncă este supusă unor presiuni din ce în ce mai mari. Rata șomajului a fost la un nivel redus, 3,8%, dar forța de muncă este ocupată practic integral, ceea ce face foarte dificilă recrutarea de personal. De asemenea, salariile au crescut, în special în sectorul public, și salariul minim, ceea ce face ca presiunile asupra competitivității companiilor să crească.

4.      Deficitul bugetar a crescut ca urmare a creșterii salariilor și scăderii taxelor și impozitelor. Investițiile publice au scăzut în anul 2017 la cel mai redus nivel de la intrarea României în Uniunea Europeană, ceea ce a dus la creșterea deficitului public. De altfel, estimarea Comisiei Euorpene este că, anul acesta, deficitul bugetar va depăși 3% din PIB. În același timp, Comisia Europeană a lansat la adresa României o procedură de infrigement aplicabilă abaterilor semnificative.

5.      Stabilitatea sectorului financiar a fost pusă sub presiune de actele normative promovate de guvern, adică de Ordonanța 114. Efectele asupra creditării pot fi negative, dar, în același timp, au mărit și imprevizibilitatea funcționării sistemului de pensii administrat privat.

6.      Investițiile publice ar putea îmbunătăți productivitatea și creșterea economică pe termen lung. Este nevoie de investiții în educație, infrastructură, în incluziune socială și în inovare.

7.      România a făcut progrese limitate în ceea ce privește asumarea recomandărilor de anul trecut. Astfel, modificarea legislației fiscale și creșterea colectării impozitelor s-au limitat la normele privind utilizarea caselor de marcat fiscale și introducerea normelor de risc în auditarea contribuabililor. În materie de achiziții publice, s-au făcut progrese în ceea ce privește tranziția către achiziții electronice, dar alte angajamente de reformă a sistemelor de achiziție au fost stopate. Mai mult, nu s-a înregistrat niciun progres pentru o serie de recomandări ale Comisiei Europene: îmbunătățirea politicii fiscal-bugetare, salariul minim este hotărât, în continuare, de guvern, iar legea prin care se stabilește venitul minim nu este în vigoare. De asemenea, procesul decizional rămâne imprevizibil, iar guvernanța corporativă a companiilor de stat riscă să fie slăbită.

8.      România înregistrează rezultate slabe în ceea ce privește tabloul de bord social. În pofida creșterii economice, sunt mulți copii care abandonează timpuriu școala și mulți tineri nu lucrează și nici nu sunt incluși în vreun program educațional sau de formare profesională. În același timp, nu se înregistrează rezultate nici în ceea ce privește reducerea sărăciei.

9.      În fine, raportul de țară menționează că progresele în lupta împotriva corupției au înregistrat regrese semnificative.

Desigur, concluziile Comisiei Europene sunt însoțite de analize tehnice și studii. Că guvernul alege să ignore o parte din observațiile Comisiei Europene nu înseamnă că ele nu sunt adevărate.

 

 

Guvernul nu crede în Comisia Europeană (AUDIO)