Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Un mesaj de la Banca Națională

isarescu.jpg

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, va fi susținut pentru un nou mandat în fruntea BNR. După ce a luat cu asalt BNR, coaliția de guvernare se întoarce astfel la sentimente mai bune.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, va fi susținut pentru un nou mandat în fruntea BNR. După ce a luat cu asalt BNR, coaliția de guvernare se întoarce astfel la sentimente mai bune.
Image source: 
site-ul Băncii Naționale a României (arhivă)

Ședința de ieri a Consiliului de administrație al BNR era așteptată cu o oarecare curiozitate. Specialiștii se întrebau ce va face BNR în ceea ce privește dobânda de politică monetară. Cei mai mulți credeau că decizia va fi una prudentă, adică se va menține nivelul dobânzii. O parte dintre analiști era de părere că ar fi momentul unei creșteri a dobânzii, dată fiind diferența dobânzii-cheie față de nivelul inflației. În fine, au fost câțiva specialiști care au crezut că BNR va scădea dobânda de referință, aliniindu-se la tendința băncilor centrale din economiile dezvoltate ale lumii, care transmit mesaje clare că anul acesta ciclul de creștere a dobânzii se va stopa și că există posibilitatea chiar de a se trece, spre sfârșitul anului, la o reducere a dobânzilor.

Am evocat toate aceste posibilități pentru a înțelege că economia românească se află într-un moment mai special, care se reflectă și pe piețele financiare. Banca Națională a luat, ieri, ca de obicei, o decizie prudentă, adică a păstrat nivelul dobânzii de politică monetară la 2,5%.

Dacă în economie se schimbă condițiile, este momentul să vorbim despre termeni noi. Este vorba despre creditul Lombard, numit oficial facilitatea de creditare, care reprezintă împrumuturile pe termen scurt și de ultimă instanță pe care banca centrală le oferă băncilor comerciale. Facilitatea Lombard este folosită de băncile comerciale pentru a atrage lichiditate de la banca centrală.

Rata dobânzii Lombard este stabilită de BNR și acum se află la nivelul de 3,5% pe an. Facilitatea Lombard este importantă pentru că arată un nivel indicativ pentru dobânzile la care se împrumută băncile între ele. Cu alte cuvinte, nu are sens să te împrumuți la o dobândă mai mare de 3,5% de la o altă bancă, atât timp poți accesa un împrumut de ultimă instanță de la BNR la o dobândă mai mică. Așadar, intră în discuție un nou reper al dobânzii.

În plus, ieri, mesajul transmis de Consiliul de adminstrație al BNR a fost că „se va păstra un control strict asupra lichidităților pe piața monetară”. Ce înseamnă acest lucru? Pe de o parte, că vremurile în care piața avea exces de lichiditate au trecut. Pe de altă parte, guvernatorul BNR îndeamnă băncile să se orienteze din nou către atragerea de depozite prin creșterea dobânzilor oferite clienților la depunerile în bănci.

Totodată, „controlul lichidității urmărește să stabilizeze și cursul. Să evite amplificarea tensiunilor valutare”, a declarat guvernatorul BNR.

Situația lichidității din piață se va putea ameliora la sfârșitul lunii aprilie, când Ministerul Finanțelor Publice are de rambursat o datorie de 8,8 miliarde lei către băncile locale. Cu siguranță, însă, o parte din bani se va întoarce la stat care va atrage fonduri din piață, așa cum face de altfel, în fiecare lună.

În orice caz, mesajul băncii centrale este interpretat de analiștii bancari destul de clar. Și anume că trimiterile la presiunile inflaționiste și deficitul de cont curent arată că BNR va recurge tot mai des la operațiuni pe piața monetară și pe cea valutară. Vom avea câteva luni în care Banca Națională va fi mai prezentă pe piață pentru a regla lichiditatea sau pentru a echilibra cursul de schimb leu-euro.

Guvernatorul BNR a anunțat și o clarificare cu privire la tema repatrierii aurului. Astfel, Mugur Isărescu a declarat că va avea loc o ședință a Consiliului de administrație care va da un aviz oficial pe această temă. Va fi interesant de văzut care este punctul de vedere al BNR pe acest subiect, pentru că, deocamdată, inițiatorii legii nu au putut oferi o explicație logică pentru care rezerva de aur ar trebui repatriată. Ideea de a face o economie bugetară de 300.000 lei pe an este absurdă. De aceea, încă o dată, punctul de vedere al Băncii Naționale este așteptat cu interes.

Un mesaj de la Banca Națională (AUDIO)