Un nou inamic public numărul 1: Bogdan Chirițoiu

Primul demers vine de la Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR), una din organizațiile patronale ale companiilor de taxi și ale transportului public din zona metropolitană. Reprezentanții COTAR îl acuză pe Chirițoiu că a afirmat că instituția pe care o reprezintă susține crearea unui cadru legal pentru noile tehnologii din sectorul de transport. Această idee, consideră reprezentanții firmelor de taximetrie clasică, ar fi o dovadă a faptului că președintele Consiliului Concurenței ar avantaja companiile de tip ride-sharing. Este greu să judecăm speța cu mijloace juridice, dar instituția condusă de Bogdan Chirițoiu trebuie să încurajeze concurența pe piață, indiferent despre care este vorba.

Prin pledoaria sa ca taximetriștii și nou-intrații pe piață să nu se elimine reciproc, președintele Consiliului Concurenței chiar asta face: încurajează concurența. Felul în care funcționează aceste companii nu mai este treaba Consiliului. Că ele au sau nu au licențe, că își achită taxele și impozitele locale sau bugetare este treaba altor instituții ale statului. Consiliul Concurenței se ocupă de concurență.

Pe de altă parte, în ultimii ani, tot mai mulți cred că se pricep la domeniul concurenței. Aproape ca la fotbal. Și, cu siguranță, fără să fi citit măcar legea concurenței de la cap la coadă.

În schimb, în ultima perioadă președintele Concurenței a devenit o țintă a politicienilor. Nici mediul de afaceri nu este deloc încântat de forța pe care a căpătat-o instituția care este responsabilă de un mediu concurențial corect. Tot mai mulți reprezentanți ai mediului de afaceri se arată nemulțumiți, pe la colțuri, nu oficial, de investigațiile pe care le declanșează Consiliul Concurenței. Evident că sunt supărați, dacă instituția a aplicat în ultimii ani amenzi în lanț, în domenii foarte diferite. Iar amenzile Consilului sunt mari, se raportează la cifra de afaceri și se plătesc imediat, înainte de fi contestate.

Pe de altă parte, toate marile companii au contestat în instanță amenzile primite, dar foarte puține au fost cazurile în care au avut câștig de cauză. Este clar că instituția nu produce doar teamă în rândul firmelor, ci este chiar eficientă. O analiză a Consilului arată că amenzile încasate depășesc bugetul alocat de stat. Ceea ce nu se poate spune despre multe alte instituții din România.

A doua cerere de demitere a lui Bogdan Chirițoiu a venit de la senatorul Daniel Zamfir. Acesta a condus o anchetă cu privire la investigația derulată de Consiliul Concurenței în anul 2008 privind un posibil cartel al băncilor pentru manipularea ROBOR. Concluziile anchetei senatoriale îl incriminează pe Bogdan Chirițoiu și propun demiterea acestuia. 

Situația este mai complicată decât atacul transportatorilor și ca atare președintele Consiliului Concurenței a răspuns. Astfel, Bogdan Chirițoiu i-a transmis o scrisoare președintelui Senatului în care arată, în esență, că raportul comisiei parlamentare ajunge la concluzii eronate, bazate pe informații inexacte, care pot avea consecințe grave.

În adresa către președintele Senatului este atașată și o scrisoare a comisarului european pentru Concurență în care sunt exprimate îngrijorări cu privire la anchetă și cu posibila încălcare a directivei europene, aflată în perioada de transpunere, ce întărește independența autorităților naționale de concurență, care nu au voie să primească instrucțiuni din partea altor autorități ale statului. Totodată, precizează comisarul european, legislația europeană nu permite demiterea conducerii autorității decât în caz de abateri grave.

Din aceste motive atacurile la președintele Consilului Concurenței par a fi o continuare a celor de la adresa guvernatorului BNR. Există, așadar, decidenți politici care parcă își doresc să schimbe tot ce mișcă la instituții fundamentale ale statului român.