Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Economia văzută de la Banca Națională

bnr.jpg

Documentul BNR și ulterior guvernatorul Mugur Isărescu explică motivul pentru care banca centrală este limtată în a crește dobânda cheie, chiar în condițiile în care inflația a urcat.
Documentul BNR și ulterior guvernatorul Mugur Isărescu explică motivul pentru care banca centrală este limtată în a crește dobânda cheie, chiar în condițiile în care inflația a urcat.
Image source: 
RFI/Cosmin Ruscior

Ieri, Banca Națională a publicat minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație din 15 mai. Documentul descrie logica în care au judecat membrii Consiliului atunci când au analizat evoluția economiei autohtone.

Ce reiese din raport? Rata inflației continuă să crească: 3,83%, în februarie, 4,03%, în martie și 4,11%, în aprilie. Este o creștere peste nivelul prognozat.

În ceea ce privește creșterea economică de pe ultimul trimestru al anului trecut, conducerea BNR a constatat că aportul consumului la creșterea economică a scăzut, cel mai important factor de creștere fiind variația stocurilor. O tendință destul de ciudată, pe care mulți economiști nu o pot explica foarte clar. Marile întrebări sunt: ce sector economic are stocuri mai mari în așa fel încât să conducă la creștere economică? Și a doua întrebare: este sănătoasă o creștere care are ca factor principal stocurile de marfă? În același timp, investițiile și schimburile comerciale internaționale au aport negativ la creșterea economică.

Deficitul de cont curent a crescut anul trecut la 4,5% din PIB, față de 3,2% din produsul intern brut, anul precedent și, totodată, a scăzut și gradul de acoperire a deficitului cu fluxuri de capital autonom. De altfel, deficitul de cont curent a continuat să crească și în primul trimestru al acestui an, situație considerată îngrijorătoare de către conducerea băncii centrale.

De asemenea, membrii Consiliului de administrație al BNR anticipează că în primele două trimestre ale acestui an România va avea o creștere economică solidă. Există, însă, incertitutidini în ceea ce privește noile măsuri fiscale și bugetare (probabil este vorba, în primul rând, de Ordonanța 114 și efectele ei).

BNR a făcut o analiză atentă a evoluției ROBOR și a constatat că înlocuirea ROBOR cu noul indice IRCC a adus și un val de incertitudini pe piața monetară.

Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat s-a temperat ușor în luna martie, dar a rămas robustă la 7,7%. În ceea ce privește raportul dintre creditele în lei și cele în valută, acesta s-a mai echilibrat, în sensul că împrumuturile în lei și-au mai diminuat avântul ajungând la aproximativ 65% din totalul creditelor.

Rata anuală a inflației se va menține anul acesta peste ținta de inflație asumată de BNR la începutul anului. Noua estimare a băncii centrale este de 4,2%, la sfârșitul anului.

În ultima perioadă, redresarea investițiilor este improbabilă, în pofida înviorării în luna martie a sectorului de construcții, date fiind constrângerile bugetare. Există și un avertisment de la BNR, acela că politica fiscală și cea de venituri bugetare sunt pline de incertitudini. Ceea ce ar putea însemna că am putea asista la un moment dat, forțați de împrejurările economiei, la o creștere a fiscalității.

O altă îngrijorare este legată de evoluția exportului net, respectiv a creșterii deficitului de cont curent. Actualul dezechilibru extern, singular în regiune prin prisma dimensiunii și tendinței de creștere, rezultă din creșterea cererii interne în raport de creșterea mai lentă a producției interne. În felul acesta, deficitul de cont curent crește în continuare, iar o ajustare a acestui indicator necesită două lucruri: timp și o schimbare bugetară, care poate însemna fie o tăiere de cheltuieli, fie o creștere a veniturilor bugetare, adică o modificare a taxelor sau impozitelor.

Luând în calcul elementele de mai sus, Consiliul de administrație a decis să mențină dobânda de politică monetară la nivelul de 2,5%, iar rata Lombard, cea la care se pot împrumuta băncile de la Banca Națională rămâne la 3,5%.

Dincolo, însă, de deciziile recente ale conducerii BNR și de cifre, importante sunt evoluțiile economiei semnalate de Banca Națională.

Economia văzută de la Banca Națională