Deficitul la patru luni, mai mare decât cel de pe întregul an 2015

Primul și cel mai important este legat de deficitul bugetar. A ajuns la un nivel ridicat, în special în ceea ce privește valoarea nominală. Este vorba despre un deficit de 11,4 miliarde lei, foarte aproape de dublul celui înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut care a fost de 6 miliarde lei.

Ca element de culoare să spunem, de exemplu, că în anul 2015, în întregul an se înregistra un deficit total de 10,3 miliarde lei, adică mai puțin decât în primele patru luni ale acestui an. Ceea ce vorbește de la sine despre ritmul în care guvernele au mărit deficitele în ultimii doi ani.

Desigur, se poate spune că au fost ani de creștere economică și în felul acesta expansiunea veniturilor a permis și o creștere a cheltuielilor. Este adevărat, dar au fost multe state europene care s-au dezvoltat și fără să ducă deficitul bugetar la pragul de 3% din PIB.

De altfel, pe primele patru luni ale anului, deficitul este de 1,1% din PIB. Pare liniștitor, dar nu este așa. O aritmetică simplă ne arată că în actualul ritm se va ajunge la o depășire a nivelului de deficit de 3% din PIB. Regula de trei simplă nu este infailibilă în aceste situații, guvernul având la dispoziție schema deja utilizată de reducere a cheltuielilor cu investițiile.

„Splendoarea” execuției bugetare continuă cu avansul, care ar fi neverosimil, dacă nu ar fi deja banal, al cheltuielilor de personal, care cresc cu 26%, față de anul trecut, și cu 15% a celor cu asistența socială, care înseamnă, de fapt,cheltuielile cu pensiile.

Cheltuielile cu investițiile publice sunt mai mici cu 6% față de anul trecut, ceea ce ne arată că dincolo de declarațiile optimiste ale membrilor guvernului, care spun că anul acesta va fi cel al investițiilor, realitatea este diferită.

Adică, nivelul investițiilor scade. Mai îngrijorător este că investițiile au avut în anul 2018 o contribuție negativă la creșterea economică și nu există niciun motiv pentru care anul acesta situația nu se va repeta. Așadar, vom putea spune că au fost revitalizate investițiile publice când ele vor contribui la creșterea economică și nu la încetinirea ei.

Sunt și câteva corelații semnificative care se pot face între indicatorii bugetari. Spre exemplu, cheltuielile cu salariile, 33 miliarde lei, sunt o treime din veniturile bugetare totale, de 99 miliarde lei. Dacă adăugăm și cheltuielile cu asistența socială, de 37 miliarde lei, ajungem la 70 miliarde lei, ceea ce înseamnă 70% din veniturile bugetare totale.

Dacă la această cifră mai adăugăm și cele 14 miliarde lei, alocați pentru bunuri și servicii, și cele 5,8 miliarde lei din contul dobânzilor, vom ajunge la un total de 89,8 miliarde lei, ceea ce înseamnă 90% din totalul veniturilor.

Adică, după ce statul plătește salariile, pensiile, dobânzile și bunurile și serviciile mai rămane un procent de 10% pentru restul cheltuielilor, inclusiv investițiile. De altfel, cheltuielile cu investițiile sunt la un nivel de 4,3 miliarde lei, mai mic decât plățile pentru dobânzi. Ceea ce spune multe despre proporția alocărilor bugetare.

În ceea ce privește veniturile bugetare, cele mai importante creșteri, sunt, ca de obicei, la capitolul contribuții de asigurări, aproape cu 20%, și la TVA, încasări mai mari cu 12%, față de anul trecut. Așadar, execuția bugetului ne oferă același peisaj: „pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul”.