Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce ne recomandă Europa

comisia_europeana.jpg

Image source: 
Comisia Europeană

Dacă tot au apărut recent recomandările Comisiei Europene pentru România merită să le trecem în revistă. Cu atât mai mult cu cât observațiile instituției europene ar trebui să fie în atenția decidenților.

Așadar, este vorba despre faptul că România încalcă în mod constant prevederile înscrise în cadrul fiscal-bugetar, un document pe care chiar guvernul l-a redactat și l-a trimis către Bruxelles. De fapt, dincolo de datele bugetare, care pot fi interpretate în fel și chip, România are problema deficitului structural, care nu poate fi redus. Iar deficitul structural este noua stea a politicii fiscale europene, pentru că ține cont de nivelul cheltuielilor rigide sau permanente, care nu pot fi reduse în cazul în care apare o criză, o recesiune sau are loc o scădere a veniturilor.

Mai departe, se spune că respectarea obligațiilor fiscale și respectiv colectarea impozitelor rămân scăzute. De exemplu, introducerea caselor de marcat fiscale și conectarea lor la sistemul informatic avansează lent.

Noua lege a pensiilor este susceptibilă să pună în pericol finanțele publice. Punctul de pensie ar trebui majorat cu 15%, în septembrie 2019, și cu 40%, în septembrie 2020. În plus, perioada de cotizare folosită la calcularea pensiei se va reduce, ceea ce va duce la creșterea pensiilor, dar și la creșterea cheltuielilor publice. Dar, sistemul de pensii are probleme structurale. De exemplu, vârsta de pensionare este apropiată de vârsta medie europeană, dar nu este aceeași pentru femei și bărbați. În plus, perioada de contribuție pentru femei este mai scurtă ceea ce duce la un decalaj semnificativ. În același timp, s-a făcut tot ce se putea pentru ca pilonul doi de pensii adminstrat privat să fie slăbit.

O temă importantă este legată sistemul de educație. Comisia Europeană arată că România are printre cele mai mici cheltuieli cu educația din Uniunea Europeană. Sunt întârzieri în modernizarea școlilor și în optimizarea lor astfel încât să se țină cont de tendințele demografice. Adică, 10% din școli sunt supraaglomerate, în timp ce 58% dispun de capacități excedentare. De asemenea, există disparități dintre mediul urban și cel rural, iar calitatea învâțâmântului lasă de dorit.

Piața forței de muncă se confruntă cu presiuni în creștere, în condițiile în care rata șomajului este scăzută, forța de muncă este în scădere, iar lipsa de personal calificat persistă. 81% dintre angajatori se confruntă cu dificultăți în ocuparea locurilor de muncă vacante. Nu există o evaluare globală sau sectorială a nevoilor de competențe și nu se realizează previziuni privind necesarul de competențe.

Rata sărăciei și problema inegalităților sunt în continuare teme complicate pentru societatea românească. Un român din trei este expus riscului de sărăcie și excluziune socială, cele mai afectate grupuri fiind copiii, romii, persoanele cu handicap și persoanele în vârstă. Acoperirea serviciilor sociale este insuficientă, doar aproximativ 20% din unitățile administrativ-teritoriale dispun de servicii sociale autorizate. De obicei, serviciile sunt concentrate în zonele urbane sau în cele mai dezvoltate.

Dialogul social se desfășoară în mod formal, astfel chiar dacă a fost instituit un cadru de dialog și de consultare, instituțiile din acest domeniu au fost slăbite în mod constant în ultimii ani.

Salariul minim este stabilit în continuare fără un mecanism de calcul, iar creșterile din ultimii ani au făcut ca o treime din angajați să câștige salariul minim.

Capacitatea de inovare este scăzută, România având cele mai scăzute investiții în cercetare și dezvoltare din Uniunea Europeană. În ceea ce privește întreprinderile de stat, rezultatele s-au îmbunătățit, într-un context economic favorabil, dar regulile de guvernanță corporativă sunt aplicate sporadic.

Documentul se încheie cu un set de recomandări. Dar, ce folos, dacă și acestea vor fi ignorate de guvern.

Ce ne recomandă Europa (AUDIO)