Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce avere au românii și câți bani dau la stat

avutie.jpg

Anul trecut, avuția populației a crescut cu aproximativ 10%. Un consultant a calculat însă și suma pe care o familie o plătește de-a lungul vieții, statului, iar suma este impresionantă.
Anul trecut, avuția populației a crescut cu aproximativ 10%. Un consultant a calculat însă și suma pe care o familie o plătește de-a lungul vieții, statului, iar suma este impresionantă.
Image source: 
pixabay.com

Anul trecut, averea populației a crescut cu 10% ajungând la aproximativ 2.000 miliarde lei. Evoluția a fost influențată, în special, de creșterea prețurilor proprietăților imobiliare și, într-o măsură mai mică, de creșterea activelor financiare.

Analiza averii populației realizată în Raportul pentru stabilitate financiară prezentat de Banca Națională, confirmă disproporția care există între activele deținute de români. Astfel, 60% din avuție este deținută de 10% din gospodării.

România este statul din Uniunea Europeană cu cei mai mulți proprietari de locuințe, fenomenul plecând de la măsurile luate imediat după anul 1989, când s-a decis vânzarea la prețuri modice a locuințelor ocupate de chiriașii la stat. Acest proces a făcut din România o țară de proprietari de locuințe, apartamente sau case. De aceea, piața imobiliară, prin evoluția sa, influențează semnificativ nivelul avuției populației, iar în ultimii ani, prețurile au crescut.

În ceea ce privește activele financiare ale populației, adică banii, acestea sunt dominate de depozite bancare și numerar. 40% din avuția populației este formată din economii bănești. Și la acest capitol există o profundă inegalitate, în sensul că 78% din deponenți dețin depozite de până la 5.000 lei, iar 5% din cei care au bani economisiți în depozite bancare au în portofoliu 71% din valoarea depozitelor. Titlurile de stat, deși au crescut mult anul trecut, plus 45% față de anul 2017, reprezintă doar 1,4% din totalul activelor financiare.

Să facem o analiză și a datoriilor populației. Astfel, datoriile către sectorul bancar au crescut cu 6%, față de anul precedent, ajungând la un total de aproximativ 151 miliarde lei. Creșterea datoriei provine în majoritate de la creditul ipotecar, cel de consum cunoscând o încetinire în primul trimestru al anului, ca urmare și a introducerii unor măsuri de limitare a îndatorării, luate de banca centrală.

Raportul dintre datorii și venit s-a îmbunătățit ca urmare a creșterii salariilor, dar există diferențe semnificative, în sensul că persoanele cu venituri mici au un grad semnificativ mai ridicat de îndatorare față de cei cu venituri peste medie. Ceea ce nu surprinde.

În acest context, trebuie semnalată analiza publicată săptămâna trecută de Rene Schob, partener la KPMG România care își propune să calculeze cât de multe taxe, impozite, directe sau indirecte și contribuții de asigurări plătește o familie de-a lungul vieții. Analiza este prezentată sub forma unei povești de familie. Sintetizând, este vorba despre doi tineri, care urmează cursurile unei facultăți, la 20 de ani se angajează, iar după terminarea studiilor, ea își găsește un loc de muncă în administrația locală, iar el se angajează ca inginer la o firmă privată. Cei doi își vor păstra locurile de muncă până la pensionare, desigur pentru simplificarea calculului. Salariile pe care le primesc sunt la nivelul salariului mediu pe economie.

Povestea spune că la vârsta de 23 de ani cei doi se mută împreună, cu chirie, iar la 27 de ani se căsătoresc, economisesc de la nuntă 10.000 lei și peste un an își cumpără un apartament cu două camere apelând la programul Prima casă. Peste încă un an se naște un copil, iar ceva mai târziu familia își cumpără un automobil second-hand apelând la un credit pentru nevoi personale.

Există și un calcul legat de consumul lunar al familiei și, așa acum spune autorul poveștii, respectă datele statistice medii. De asemenea, se prevede și o creștere de salarii de-a lungul vieții profesionale.

Dincolo de poveste, interesant este calculul realizat de specialistul firmei de consultanță. Cifrele arată că de-a lungul vieții profesionale o familie cu un copil, în condițiile descrise de poveste, plătește către bugetul de stat suma de trei milioane de lei. Din această sumă, două milioane și jumătate de lei reprezintă impozitele și contribuțiile legate de salarii. Contribuția de sănătate este de aproximativ 600.000 lei. Sumele sunt impresionante și analiza este relevantă. Pentru că deschide calea mai multor întrebări, dar cea mai importantă este: în ce măsură plătitorii de taxe și impozite sunt mulțumiți de serviciile publice pe care le primesc din partea statului? Este o temă de reflecție pentru toți contribuabilii, mai mici sau mai mari.

Constantin Rudnițchi despre avuția românilor și sumele plătite statului