Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Amnistia lui Teodorovici: mult zgomot pentru nimic

teodorovici_2.jpg

Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice
Sursa imaginii: 
site-ul Guvernului României

Amnistia fiscală promovată de ministrul finanțelor, Eugen Teodorovici, nu este chiar o amnistie. Sau mai corect spus proiectul prezentat de ministrul finanțelor este o combinație de restructurare financiară cu posibile ștergeri de datorii.

Proiectul de ordonanță este justificat de Ministerul Finanțelor prin necesitatea recuperării unor datorii restante la bugetul de stat. De asemenea, se precizează că există un volum mare de arierate care nu se pot plăti. La aceste motive se adaugă și ideea că unele societăți comerciale au o importanță strategică în economie și ca urmare nu pot fi lăsate să nu funcționeze întrucât ar avea un impact semnificativ din punct de vedere economic și social.

Sunt câteva afirmații care intră în contradicție cu realitatea economică. Astfel, dacă există un nivel ridicat de datorii la buget, care sunt practic de nerecuperat, este greu, aproape imposibil, ca prin noua procedură de restructurare financiară să poată fi recuperate parțial datoriile. În ceea ce privește companiile de stat care au acumulat datorii, dar sunt considerate strategice, afirmația din ordonanță este hazardată. Pentru că înainte de a fi strategice este clar că firmele respective sunt în afara economiei. Dacă au acumulat datorii de zeci de milioane de lei la buget este clar că firmele au probleme mari de profitabilitate și probabil cazurile trebuie judecate separat.

De altfel, orice proces de amnistie sau de restructurare financiară, cum s-o numi el, aduce un prim mare semn de întrebare și anume cum s-a putut ajunge ca unele companii să acumuleze datorii foarte mari la bugetul de stat, în timp ce alte firme la primele datorii către stat se trezesc cu conturile blocate sau cu începerea unui proces de executare silită.

Nici intrarea în insolvență nu a fost, de-a lungul timpului, prea eficientă. Adică, sumele datorate nu au fost recuperate în proporție prea mare de stat. Dar, practica în insolvență a fost ca fiscul să se opună constant unui plan de restructurare financiară care presupunea o tăiere parțială a unor datorii. Chiar și atunci când era evident că ștergerea parțială a unor datorii este un pas necesar pentru ca societatea comercială să aibă șanse să își revină din punct de vedere economic.

Interesant este că noul proiect de restructurare financiară statul își schimbă radical percepția. Adică, acceptă o ștergere de datorii în schimbul asumării unui calendar de plăți.

Concret, planul de restructurare se poate aplica doar companiilor cu datorii mai mari de un milion de lei. Desigur, primul principiu discutabil este chiar pragul luat în calcul de proiectul de ordonanță. De ce un milion și nu două milioane sau 500.000 lei?

Mai complicat este hazardul moral pe care îl aduce proiectul. Adică, firmele cu datorii mici sau fără datorii sunt penalizate, cele cu datorii mari sunt premiate având șansa de a obține o ștergere a datoriilor.

Concret, companiile trebuie să realizeze un plan de restructurare financiară prin care se poate reduce până la jumătate din datoria principală. Planul se poate întinde pe cel mult șapte ani și monitorizarea obligațiilor asumate este făcută de agenția fiscală. În cazul în care compania nu respectă plățile asumate în planul de restructurare, acesta se oprește, iar compania poate fi executată silit pentru datoriile la stat.

Pare un plan făcut cu gândul la piață, o măsură în favoarea mediului de afaceri. În realitate, însă, metoda este complicată și pare ineficientă prin durata lungă de timp în care ar trebui să se deruleze.

Proiectul de ordonanță prevede și alte măsuri care se pot aplica pentru restructurarea financiară. Este vorba despre conversia în acțiuni a datoriilor bugetare sau darea în plată a unor active ale companiei. Dacă ștergerile de datorii nu vor avea mare succes, va trebui să vedem în ce măsură statul va fi interesat să preia acțiuni sau active în contul datoriilor.

Așadar, marea aministie nu va avea, de fapt, un impact major în economie. Poate doar câteva companii vor fi interesate să apeleze la ștergerea de datorii. Adică, este mult zgomot pentru nimic.

 
Analistul economic Constantin Rudnițchi despre efectele pe care le poate avea aministia fiscală promisă de guvern