Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România reală: locuințe legate la canalizare, copii care abandonează școala, tineri care nici nu învață, nici nu lucrează

rural.jpg

Sectorul privat a adus la sate agenții de pariuri și farmacii. Statul este așteptat cu gaze și dispensare medicale.
Sectorul privat a adus la sate agenții de pariuri și farmacii. Statul este așteptat cu gaze și dispensare medicale.
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

La evaluara nivelului de trai se au în vedere și indicatori mai puțin vizibili, care se referă, de exemplu, la infrastructură și educație. Ieri, Institutul de Statistică a publicat datele privind numărul populației conectată la sistemele de canalizare. Este un indicator care ne arată nivelul la care se află România în ceea ce privește acest domeniu de utilitate publică.

Cifrele nu sunt cele mai încurajatoare. În sensul că, anul trecut, puțin peste jumătate din populația din România, mai precis 52,7%, era conectată la sistemele de canalizare. Dacă privim nivelul de dezvoltare al acestei infrastructuri, procentajul este încă redus. Dacă, însă, avem o imagine asupra evoluției, datele statistice arată că față de anul 2017, numărul celor care au conectată locuința la un sistem de canalizare a crescut cu aproximativ 314.000 de persoane.

Creșterea a fost determinată de conectarea la rețele noi de canalizare, care au fost construite. Cu siguranță este vorba despre dezvoltarea de infrastructură de canalizare realizată cu fonduri europene, dat fiind că o parte importantă din banii europene se investesc în construcția și modernizarea rețelelor de apă și canal.

La fel stau lucrurile și în ceea ce privește locuințele conectate la rețele de canalizare care sunt, la rândul lor, prevăzute cu stații de epurare. Pare un indicator tehnic, dar este important, pentru că epurarea apelor uzate închide cercul și din acest punct de vedere investițiile pe întreg lanțul de funcționare sunt esențiale.

Deci, populația conectată la sisteme de canalizare prevăzute cu stații de epurare este de 51,4% din populația rezidentă, iar creșterea față de anul precedent este cu aproximativ 325.000 de persoane.

Dacă, în spectrul statistic, cifrele sunt rezonabile, analiza pe medii de rezidență oferă o situație persistentă și îngrijorătoare. Este vorba despre diferența dintre urban și rural. Astfel, în spațiul urban 90% din populație este conectată la rețele de canalizare, în timp ce în mediul rural, procentajul este absolut dezastruos, de doar 10% din totalul populației rezidente.

Aceasta este situația. Nu este, neapărat, o noutate, dar îngrijorător este că progresele de la un an la altul sunt modeste. Recent, Institutul de Statistică a publicat și câteva date privitoare la numărul de elevi și studenți. Global, în anul școlar 2018-2019, sunt aproximativ 3,5 milioane de elevi și studenți, cu 31.000 mai puțini decât anul precedent. Numărul absolvenților a fost de aproximativ 500.000 de elevi și studenți. Acestea sunt cifrele mari. La care se mai poate adăuga și proporția populației școlare în mediul urban și rural și, ca și în cazul utilităților privind canalizarea, disproporția este mare. Adică, 72% din elevi și studenți învață în zona urbană.

Gradul de cuprindere în învățământ este un indicator important, pentru că România se confruntă cu o mare problemă, cea a abandonului școlar. Iar datele statistice ne confirmă această situație.

Cei mai mulți elevi se află în grupa de vârstă preșcolară, iar cu cât se înaintează în sistemul de învățământ proporția elevilor și studenților, din numărul de tineri aflați în România, scade. Ceea ce ne arată încă o dată că problema abandonului școlar este una cât se poate de serioasă.

În fine, datele naționale pot fi completate cu informațiile Eurostat care a publicat cifrele tinerilor europeni care nu sunt încadrați în nicio formă de educație și nici în muncă. Este vorba despre tineri cu vârsta între 20 și 34 de ani. Media europeană este de 16,5% din totalul populației care face parte din eșantion. Sunt, ca de obicei, campioni și codași. Statele cu cea mai redusă rată sunt Suedia (8%) și Olanda (8,4%). Recordurile negative aparțin Italiei (29%) și Greciei (26,8%).

România se află pe poziția a patra în ceea ce privește statele cu cei mai mulți tineri care nu au nici loc de muncă și nici nu învață, cu un procentaj de 20,6%.

În concluzie, vorbim despre indicatori aflați mai puțin pe agenda publică. Dar care influențează în mod esențial economia și societatea românească.

Constantin Rudnițchi despre România reală: locuințe legate la canalizare, copii care abandonează școala, tineri care nici nu învață, nici nu lucrează