Întoarcerea la Isărescu

În același timp, Banca Naționaă a fost complet ignorată în luarea deciziilor care vizau sistemul bancar, precum introducerea taxei bancare și schimbarea ROBOR cu un alt indice de referință. A fost nevoie de un efort public al BNR de analiză și argumente pentru ca taxa pe activele bancare să capete o altă formă și un al mod de calcul.

De asemenea, ideea, transpusă în lege, a repatrierii aurului, a fost promovată fără consultarea Băncii Naționale și împotriva opiniilor exprimate de specialiștii BNR. Despre avizul Băncii Centrale Europene nici nu mai are sens să discutăm. Guvernul nu s-a gândit nicio clipă să respecte regula cu privire la consultarea cu Banca Centrală Europeană pe tema ordonanțelor sau legilor care privesc sistemul bancar sau Banca Națională.

De fapt, atacurile la adresa BNR au avut o foarte simplă și pragmatică miză electorală. Toate efectele negative pe care programul de guvernare le-a generat în economie s-a dorit a fi transferate în responsabilitatea BNR. Este vorba despre creșterea inflației, despre creșterea dobânzilor, despre creșterea deficitului balanței comerciale și despre cel al contului curent și, ca efect, creșterea monedei euro în raport de leu.

Toate devierile provenite din aplicarea unui program de guvernare îndreptat unilateral către creșterea consumului ar fi trebuit să fie din vina băncii centrale. Cei familiarizați cu domeniul economic au înțeles încercarea de manipulare. Dar criticile și atacurile la adresa BNR și a guvernatorului erau pentru o zonă a publicului mai puțin familiarizată cu temele macroeconomice.

Pe acest fundal tensionat, s-au înmulțit zvonurile privind o schimbare radicală a Consiliului de administrație al BNR care ar include renunțarea la sprijnul acordat guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, și chiar apariția unor nume compromise și compromițătoare în noua echipă de conducere a BNR. În acest context, mediile financiare internaționale au fost îngrijorate de schimbările preconizate.

Totul a durat până la alegerile din 26 mai și decizia instanței din 27 mai în dosarul Dragnea. Mica epurare realizată de premierul Dăncilă a schimbat complet poziția PSD față de BNR și de guvernatorul Isărescu. Dacă în urmă cu trei-patru luni, Mugur Isărescu era lipsit de patriotism și acuzat că a stat prea mult la Banca Națională, acum Isărescu are susținerea PSD-ALDE pentru un nou mandat. Este evident o revenire la normalitate și probabil că dușmanii personali ai guvernatorului din zona politică sau din mediul financiar înghit în sec acum.

Momentul anunțării susținerii pentru Mugur Isărescu nu a fost lipsit de un comic involutar. Marian Oprișan, președintele Consiliului Județean Vrancea, i-a cerut lui Mugur Isărescu să spună „într-o dezbatere ce știe să facă pentru România și pentru sistemul bancar”. Este ironică această cerere care vine din partea unui deminitar de la nivel local, care ar trebui să poată spune ce a făcut pentru județul Vrancea, unul cu rezultate economice modeste.

BNR știm ce face. Reglementează și supraveghează sistemul bancar și în ultimele două decenii nu au fost probleme. Se ocupă de politica monetară și valutară și de țintirea inflației. Pârghiile pe care le are la dispoziție banca centrală sunt complexe, dar limitate. Măsurile fiscale și salariale sunt importante pentru echilibrul macroeconomic și nu totdeauna au un rol benefic. Acest lucru l-au explicat, printre altele, specialiștii Băncii Naționale. Ceea ce înseamnă, dacă vreți, un gest patriotic și responsabil. Chiar dacă unora le este greu să creadă, a fi patriot înseamnă și altceva decât să crești pensiile și salariile bugetare.