Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


PSD se inspiră din China comunistă: Copiii, obligați să plătească pensie părinților. N-ai moralitate, mergi la închisoare

pensii_psd.jpg

Image source: 
pixabay.com

Copiii majori apţi de muncă ar putea fi obligați să-și întrețină părinții și buncii aflați în dificultate și să le pălătească o așa numită pensie, care însă nu poate să depășească o cincime din venituri. Migrația forței de muncă în Vest și abandonul vârstnicilor sunt cauzele care, potrivit inițiatorilor de la PSD, impun o astfel de lege. 

Mai mult, cei 74 de parlamentari invocă și o discriminare, dată de faptul că există obligativitatea creșterii unui copil, dar nu și de a le purta de grijă bătrânilor. 
În proiect se recomandă stabilirea pensiei de întreținere pe cale amiabilă. În caz contrar, se ajunge la tribunal, iar copiii majori care refuză să plătească ar urma să meargă la închisoare, de la 6 luni la 3 ani. 

Proiectul este de insiprație asiatică, o măsură similară cu cele din China, comentează la RFI profesorul de economie Mircea Coșea. Discuția stă însă în picioare, chiar dacă șansele de implementare sunt spre zero și mai ales într-o societate în care primul vizat, statul, nu-și face datoria față de vârstnici, explică Mircea Coșea:

Mircea Cosea: Sunt multe lucruri neclare, însă ideea poate fi discutată, dacă este o ideea care poate să fie pusă în aplicare sau nu. Este o chestiune cu aspect asiatic. În unele țări asiatice există acaestă obligație a tinerilor să își întrețină părinții după o anumită vârstă, mai ales în China. Nu știu dacă mai e valabil, dar se practica până în anii 1950 – 1960. Poate și acum se mai practică în anumite regiuni ale Chinei mai îndepărtate de conducerea Partidului Comunist. Însă, problema care se pune e legată de autoritatea care va semna această hotărâre. În condiițile în care există în România o categorie defavorizată de bătrâni care ori au pensii mici, ori nu sunt capabili să se întrețină fiind bolnavi, siguri că trebuie să existe neapărat o ideea de ajutorare a lor printr-o contribuție anormală, familială, asupra legăturii cu părinții.

Reporter: De ce? Eu nu înțeleg această legătură. E argumentul moral?

M.C: Da, este o legătură între copii și părinți. 

Rep: Poate nu am moralitate.

M.C: Dacă nu există moralitate, nu intervine o problemă de regularizare a acestui lucru?

Rep: Nu.

M.C: De ce?

Rep: Pentru că în egală măsură pot fi și alte momente în care dau dovadă de lipsă de moralitate fără a încălca vreo lege. Pe argumentul acesta ar trebui să merg la închisoare pentru asta doar pentru că sunt un om fără moralitate. 

M.C: Nu este vorba despre așa ceva. E vorba despre o anchetă socială care ar trebui să fie făcută pentru a vedea în ce condiții există posibilitatea și a copiilor de a face o astfel de plată către părinți. Nu poți să obligi pe oricine să plătească dacă nu are capacitatea de plată. Bănuiesc că ea presupune neapărat o activitate de anchetă socială pentru a vedea care sunt condițiile reale. Nu oricine se poate trezi și să zică că trebuie să îi dea copilul bani și copilul trebuie să îi dea bani. Și copiii au greutățile lor. Poate că nici ei nu pot să intervină în lucrul ăsta. Însă ideea este de luat în seamă. Într-o societate în care greutățile vârstinicilor sunt evidente trebuie să existe și o posibilitate de ajustare a acestor venituri, în condițiile în care există un acord între părinți și copii. Dacă nu există nu poți să fie obligați. Nu ced că se poate așa ceva în absența unei anchete sociale.

Rep: Între părinți, bunici și copii pentru că și bunicii sunt incluși în această categorie. Cât de corect e să ne referim la persoanele vârstnice pe aceleași coordonate cu minorii? Inițiatorii proiectului spun că la fel cum copiii sunt de multe ori neglijați, la fel și bătrânii suferă și atunci trebuie făcut ceva și pentru ei.

M.C: Nu din punct de vedere economic. Există un decalaj enorm de venituri între anumite activități din sfera productivă, activă și sfera celor care sunt defavorizați, prinți, bunici, cum vreți dumneavoastră să le spuneți. E un conbflict între generații, până la urmă. Din acest punct de vedere poate că ar exista și alte metode. Dacă există părinți care să fie încă în capacitate de mucă poate să fie completată această măsură cu facilități de reîncadrare în muncă, mai ales că ducem lipsă de forță muncă. În România de astăzi nu tinerii sunt neapărat defavorizați. Avem un procent imens de șomeri tineri care nu vor să muncească. Avem locuri de muncă. Cei defavorizați sunt bătrânii care nu pot, oricât s-ar modifica legile pensiei, să ia o pensie la nivelul unui consum normal pentru că nu au cotizat, nu au avut o activitate pe timpul vieții active. Mă refer aici la foștii angajați din copperative.

Rep: Eu văd un deficit la bugetul de pensii care se tot rostogolește.

M.C: S-a micșorat. Sunt declarațiile oficiale ale Ministrului Muncii.

Rep: Evaziunea nu s-a micșorat.

M.C: Nu se rostogolește, se diminuează. 

Rep: Se diminuează, în regulă, dar evaziunea fiscală nu s-a diminuat.

M.C: Dar ce legătură are asta cu ce discutăm?

Rep: De ce nu te preocupi ca stat să iei bani de unde poți să iei cu adevărat bani, din combaterea evaziunii și să îi redirecționezi spre programe sociale către vârstnici?

M.C: Evaziunea nu e un fenomen economic. În principal e un fenomen social și e foarte greu de stopat. E o mentalitate. E un concept. Se rostogolește și în economie.

Rep: Încercam să sugerez că până la urmă statul ar trebui să aibă mai multe inițiative înainte de a veni cu un asemenea proiect.

M.C: Bineînțeles. Aici nu încape nicio discuție. Până la urmă, propunerea asta este și o chestiune care are o anumită doză de populism. Trebuie să recunoaștem lucrul ăsta. Este mai facil să faci așa, deși, eu cred că în practică nu se poate pune. Va fi foarte complicat să ai o hotărâre judecătorească sau de alt tip prin care să spui că este o anchetă socială cu rezultat clar în trecerea unei părți din salariu către părinți. Există fel de fel de părinți.  Sunt părinții naturali. Sunt părinții care i-au crescut și nu sunt naturali. Sunt fel de fel de cazuri care vor complica birocratic și mai mult. Dar ideea r putea să fie bine primită de o categorie a polupației care chiar o duce foarte rău și care nu poate spera la nimic altceva decât la o reglementare a unor raporturi care ar trebui să fie normale într-o familie. Dacă nu sunt, să intervină statul. Nu știu dacă e posibil așa ceva. Să vedem. E foarte complicat de spus în momnentul de față dacă o astfel de inițiativă are și capacitatea de fi pusă în practică fără crearea unor alte elemente de natură negativă, fel de fel de tensiuni între generații, fel de fel de declanșări de procese, de reclamații, fel de lucruri negative în raporturile de echilibrare a stadiului în care populația tânără se referă la ce în vârstă sau la cele în vârstă. Ați spus că și bunicii intră în categoria asta.

Rep: Chiar și străbunicii în ideea în care ar mai trăi.

M.C: Atunci ar trebui să plece de la un arbore genealogic să vedem până unde putem să mergem cu lucrurile astea. Sigur că glumesc. Dar, se pare că în practică este foarte dificil de pus fără crearea altor elemente de contracții de raporturi sociale pe care am putea să le evităm. Spuneați dumneavoastră despre programe sociale. Aceste programe sociale sunt de natură să fie organizate în alte societăți nu numai de către stat. De exemplu, există programe sociale extrem de bine privite în țările catolice. Dacă citiți documentele Patriarhiei Române o să edeți că și la noi există foarte multe astfel de activități  de natură scoială. Sunt ONG-uri, mai sunt fel de fel de asociații. Problema este cât din aceste activități sociale contribuie într-o manieră evidentă la o viață mai bună a unor categorii care chiar sunt într-un sistem de viață foarte complicta. Dacă ne mai gândim și la faptul că apar probleme în procurarea și distribuirea medicamentelor. Dacă ne gândim și la faptul că există probleme cu raportul dintre oamenii în vârstă și stat. Oamenii în vârstă stau greu la cozile pentru plata unor impozite, pentru alte obligații pe care le au. E foarte mult de făcut pentru bătrâni. 

 

 

Ascultă AICI interviul integral:  

 

Proiectul de lege AICI și Expunerea de motive AICI