Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


BNR: prudență și iar prudență

bnr.jpg

Documentul BNR și ulterior guvernatorul Mugur Isărescu explică motivul pentru care banca centrală este limtată în a crește dobânda cheie, chiar în condițiile în care inflația a urcat.
Documentul BNR și ulterior guvernatorul Mugur Isărescu explică motivul pentru care banca centrală este limtată în a crește dobânda cheie, chiar în condițiile în care inflația a urcat.
Image source: 
RFI/Cosmin Ruscior

Banca Națională a decis să mențină dobânda de politică monetară la 2,5%. Decizia era de așteptat, pentru că tot contextul macroeconomic și toată agitația din sfera politică făcea din menținerea dobânzii la același nivel o decizie logică.

De altfel, comunicatul BNR ne oferă câteva repere luate în calcul pentru decizia privind dobânda-cheie. Așadar, prima observație este că în luna mai, inflația a stagnat față de luna aprilie, adică a fost de 4,1%. Rata inflației rămâne peste nivelul prognozat de BNR, dar creșterea galopantă de la începutul anului s-a mai calmat.

De asemenea, pe primul trimestru al anului cifra de creștere economică a urcat la 5%, de la 4,1%, în trimestrul anterior. Calitatea creșterii lasă însă de dorit. În sensul că în continuare consumul este factorul determinant al creșterii economice, variația stocurilor contribuie inexplicabil de mult la ritmul de creștere și în fine, investițiile au contribuit la creșterea economică, după ce anul trecut se încheiase cu o contribuție negativă a investițiilor în produsul intern brut. Așa după cum se știe deja s-a amplificat contribuția negativă a exportului net, din cauza creșterii deficitului de balanță comercială și a deficitului de cont curent.

Evaluarea Băncii Naționale este că inflația va rămâne deasupra intervalului țintă anunțat la începutul anului. Există o serie de incertitudini și riscuri în ceea ce privește evoluția ratei inflației. Este vorba despre impactul măsurilor fiscale și bugetare care se vor lua anul acesta. De exemplu, pensiile vor crește începând cu luna septembrie, iar efectul asupra bugetului este semnificativ. Nu mai târziu de ieri, de exemplu, guvernul a promovat o ordonanță care în esență șterge datoriile la buget ale câtorva companii cu capital de stat.

Un alt element care induce riscuri este considerat de BNR chiar noul indice IRCC, care a înlocuit ROBOR la creditele pentru persoane fizice cu dobândă variabilă. Evoluția noului indice este imprevizibilă.

Pe plan extern, incertitudinile și riscurile provin de la creșterea economică din zona euro și din economia globală, care dă semne de stagnare sau chiar de încetinire. De asemenea, există incertitudini legate de Brexit sau de prețul țițeiului pe plan internațional.

O temă deosebită este legată politicile monetare ale Rezervei Federale americane și ale Băncii Centrale Europene. Așteptările sunt tot mai clare de reducere dobânzilor-cheie, atât pentru cele două mari blocuri comerciale, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, cât și în ceea ce privește statele din regiune.

Concret, dobânzile mai mici din statele zonei euro, de exemplu, decât cele din România dau naștere unui fenomen care nu avantajează România. Diferența de dobândă dintre România și restul Europei atrage fonduri valutare speculative. Acestea intră pe piață pentru a specula dobânzile mari din România în comparație cu statele din regiune. Cu alte cuvinte, dobânda mai mare atrage fonduri speculative, care vin rapid, dar pot ieși din țară la fel de rapid. O creștere a dobânzii de referință, în România, ar fi, culmea, în defavoarea economiei întrucât fondurile speculative pot veni în căutare de randamente mai mari și pot pleca la fel de rapid. O ieșire urgentă a banilor speculativi din țară ar dezechilibra cursul de schimb leu-euro, ceea ce ar afecta întrega economie.

Un avertisment important înscris în comunicatul BNR este acela că banca centrală va păstra controlul asupra lichidității, ceea ce înseamnă că va căuta să creeze condițiile ca dobânzile din piața bancară să rămână stabile.

În concluzie, decizia BNR de a păstra nemișcată dobânda-cheie arată prudența cu care este hotărâtă să acționeze banca centrală anul acesta. Să nu uităm, totuși, că Banca Națională nu poate influența decât o parte a economiei românești.

BNR: prudență și iar prudență (AUDIO)