Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Starea economiei

bnr.jpg

Documentul BNR și ulterior guvernatorul Mugur Isărescu explică motivul pentru care banca centrală este limtată în a crește dobânda cheie, chiar în condițiile în care inflația a urcat.
Documentul BNR și ulterior guvernatorul Mugur Isărescu explică motivul pentru care banca centrală este limtată în a crește dobânda cheie, chiar în condițiile în care inflația a urcat.
Image source: 
RFI/Cosmin Ruscior

Banca Națională a publicat minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație. Documentul este interesant pentru că prezintă un punct de vedere al băncii centrale asupra evoluției prezente și viitoare a economiei. Pentru că viziunea guvernamentală este clară, totdeauna plină de optimism.

Așadar, în primele luni ale anului, inflația a crescut destul de puternic, în luna mai a devenit constantă, dar semnificativ peste ținta asumată de BNR.

De ce au crescut prețurile? Pe de o parte, din cauza tarifelor din sectorul de servicii, creștere care a venit din cauza taxei telecom introdusă prin Ordonanța 114 și a evoluției cursului de schimb leu-euro. Pe de altă parte, creșterile de prețuri sunt cauzate și de evoluțiile prețurilor alimentelor. De asemenea, creșterea inflației a fost pusă și pe seama creșterii cererii de consum care provine din creșterea salariilor.

Creșteri peste creșteri, care arată caracterul ciclic al măsurilor economice luate în ultimii ani. În document se arată că principalul factor de creștere economică a redevenit consumul (nu știm când, în ultimii ani, nu a fost). Stocurile care au, totuși, o contribuție nefiresc de mare la creșterea economică, sunt prezentate în analiza BNR ca mărind incertitudinile asociate creșterii și sunt dificil de atribuit unor comportamente economice fără echivoc. Adică, înțelegem din limbajul bancherilor centrali că stocurile au o contribuție substanțială la creșterea economică, dar acest lucru se va putea schimba în următoarele perioade.

O surpriză este considerat aportul pozitiv al investițiilor publice în produsul intern brut, după ce anul trecut, impactul asupra PIB fusese negativ. Schimbarea, se arată în minuta BNR, a venit doar ca urmare a revigorării sectorului de construcții. Este greu de spus dacă această creștere a construcțiilor a fost determinată de facilitățile acordate pentru forța de muncă sau unor finanțări de stat direcționate către construcții.

Exportul net devine și mai accentuat negativ în raport de creșterea economică, dar acest lucru este ușor de constatat din deficitele balanței comerciale, care cresc lună de lună. Nouă este doar atenționarea băncii centrale care arată că dezechilibrul extern al economiei devine tot mai îngrijorător.

Ca de obicei, în ultimii ani, BNR este preocupată de piața muncii. Creșterile de salarii de două cifre, în special în sectorul bugetar, inflamează consumul. Dar raportul arată că sunt creșteri de salarii de două cifre și în industrie, numai că ele nu sunt însoțite de creșteri pe măsură a productivității.

Documentul BNR și ulterior guvernatorul Mugur Isărescu explică motivul pentru care banca centrală este limtată în a crește dobânda cheie, chiar în condițiile în care inflația a urcat. Astfel, așteptările de scădere a ratei dobânzii de către Rezerva Federală americană și chiar de Banca Centrală Europeană, îi fac pe investitorii financiari internaționali să fie tot mai atenți la economiile în care găsesc dobânzi relativ mari, inclusiv România.

Problema este că un flux de capital străin poate duce la o apreciere a leului față de euro. În principiu, o astfel de evoluție este benefică pentru calmarea inflației, dar creează o problemă de creștere a deficitului extern, adică a contului curent.

Între cele două rele, BNR alege răul cel mai mic, adică să nu crească dobânda pentru a nu crea condițiile de creștere și mai accentuată a deficitului de cont curent.

Creditele pentru consum au înregistrat în luna mai un nou maxim istoric, iar creditul în valută a reintrat în teritoriu pozitiv în premieră pentru ultimii șapte ani. Rezultatul este că împrumutul neguvernamental și-a oprit descreșterea, în lunile aprilie și mai devenind constant.

În aceste condiții, Banca Națională a decis menținerea ratei dobânzii cheie la 2,5% și un control strict al lichidității. Este ceea ce, deocamdată, poate face banca centrală.

Constantin Rudnițchi despre decizia BNR de a menține dobânds de politică monetară la 2,5%