Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cine mai are încredere să împrumute România

imprumut.jpg

România a mai luat un înprumut extern de două miliarde de euro.
România a mai luat un înprumut extern de două miliarde de euro
Image source: 
Pixabay

România a mai luat un înprumut extern de două miliarde de euro. Nu mai este, neapărat, o surpriză, pentru că, în ultimii ani, împrumuturile externe au devenit o obișnuință pentru statul român.

Dacă împrumuturile externe devin tot mai la ordinea zilei, analiza poată să adauge noi elemente. Cum sunt, de exemplu, maturitatea împrumutului, dobânda plătită sau cine cumpără datoria externă a României.

Chiar dacă ministrul finanțelor a declarat că împrumutul de două miliarde de euro derulat sâptâmâma trecută este „o performanță deosebită”, în realitate, rezultatele obținute de România nu sunt atât de spectaculoase. Bineînțeles, că diversificarea pieței este totdeauna utilă. Adică, pentru nivelul de împrumuturi pe care este obligat să îl acceseze statul român, piața internă este evident limitată. În acest caz, ieșirea pe piața externă este benefică. La fel și o distribuție a maturității împrumuturilor, în sensul obținerii unui echilibru între împrumuturile pe termen lung și cele pe termen scurt.

În ceea ce privește randamentele la care s-au realizat cele mai recente împrumuturi externe, cele din 16 iulie a.c, ele nu sunt deloc strălucite. Pentru maturitatea de 12 ani, au fost atrași 1,4 miliarde euro la o dobândă de 2,124% pe an. Anul trecut, de exemplu, în luna octombrie, în cadrul unui alt împrumut derulat de România, dobânda plătită era de 1,95% pe an.

Creditul pe 30 de ani a fost în valoare de 600 milioane euro. De fapt, a fost o redeschidere a împrumutului cu aceeași maturitate, început anul trecut. În martie 2018, statul român atrăgea de pe piețele externe 1,35 miliarde euro pe termen de 30 de ani, la o dobândă de 4,625%. Anul acesta, după alegerile europarlamentare, România a cunoscut o îmbunătățire a randamentelor obligațiunilor cotate pe piețele internaționale.

Este interesant să vedem și cine sunt finanțatorii statului român. Sau, cu alte cuvinte, cine se hotărăște să își plaseze banii în euroobligațini emise de statul român.

Astfel, Ministerul Finanțelor oferă o serie de detalii pe această temă. Pentru obligațiunile pe 12 ani, mai mult de jumătate (52%) sunt cumpărate de investitori din Statele Unite și Marea Britanie. Investitori din Germania și Austria au cumpărat 11% din titlurile subscrise, cei din restul Europei, 10%, iar investitorii din România au achiziționat 9%. Pare puțin, în cazul României, dar nu trebuie să uităm că investitorii români au la dispoziție o cantitate mare de titluri de stat emise pe piața internă.

Situația nu diferă prea mult nici în ceea ce privește împrumutul cu maturitatea la 30 de ani. Aceiași investitori au cumpărat, la care s-au adăugat cei italieni.

Dar să precizâm, alături de țările de unde provine capitalul, și investitorii care au cumpărat o parte din datoria României. Este vorba despre fonduri de investiții, fonduri de pensii și bănci. Atunci când auzim de piața financiară internațională, înțelegem acești investitori. Vorbim, desigur, despre investitori instituționali, care cumpără obligațiuni prin intermediul băncilor. Iar acest împrumut a avut ca intermediari câteva dintre marile bănci europene și globale.

În ultimă instanță, de deciziile administratorilor de fonduri de pensii și de fonduri de investiții depinde finanțarea externă a României și costurile la care se derulează.

Obligațiunile de pe piețele externe sunt emise în euro sau în dolari, ceea ce înseamnă o diversificare atât a portofoliului investitorilor, cât și a expunerii statului român asupra creditorilor.

Acum, climatul internațional este favorabil cumpărării de obligațiuni de stat. Așteptările sunt ca băncile centrale, americană și a zonei euro, să scadă din nou, poate chiar anul acesta, dobânzile. În acest context, titlurile de datorie care oferă 3% sau 4% pe an sunt o adevărată mană cerească. Doar că dacă tendința economiei globale se va schimba, se vor schimba și abordările finanțatorilor internaționali. Adică, vor vrea dobânzi mai mari pentru banii cu care împrumută România.

 
Cine mai are încredere să împrumute România (AUDIO)