Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Se întâmplă ceva cu economia europeană. Și nu de bine

crisis.jpg

Se întâmplă ceva cu economia europeană. Și nu de bine.
Se întâmplă ceva cu economia europeană. Și nu de bine.
Image source: 
Pixabay

Prognozele economice merg „din rău în mai rău”. Doar când auzi această expresie rostită de șeful Băncii Centrale Europene, BCE, înțelegi că se întâmplă ceva în economia europeană. Cu atât mai mult cu cât, Mario Draghi, ca orice bancher central, este extrem de atent în declarații, știe să folosească acel limbaj, pe jumătate criptat, pe jumătate de lemn, al tuturor bancherilor centrali.

De aceea, atunci când Mario Draghi spune că lucrurile merg din rău în mai rău, înseamnă că economia zonei euro și implicit cea europeană au probleme.

Mario Draghi a oferit și amănunte. Este vorba despre producția industrială, din țări-cheie ale zonei euro, care merge „din rău în mai rău”.

Problema Europei este Germania. În iulie, sectorul de producție din Germania a continuat să scadă riscând să ducă economia germană spre recesiune sau o recesiune tehnică. Desigur, o problemă este cea a industriei auto germane, care s-a confruntat în ultima perioadă cu o serie de scandaluri, scăderi ale vânzărilor și o amenințare continuă de taxe vamale din partea Statelor Unite.

La nivelul zonei euro, îngrijorătoare este încetinirea economiei. Toate aceste evoluții ale economiei europene au făcut Banca Centrală Europeană să ia o serie de decizii.

Prima, cea de ieri, pare a fi o non-decizie, adică BCE a menținut neschimbată dobânda-cheie. De altfel, dobânzile în zona euro sunt și așa mici sau negative. Adică, rata dobânzii la operațiunile de refinanțare este zero, rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală este 0,25%, iar rata dobânzii la facilitatea de depozite este de minus 0,40%. După cum se poate vedea, dobânzile, în zona euro, sunt foarte aproape de zero sau la unele produse financiare sunt chiar cu minus.

În aceste condiții, ce poate face Banca Centrală Europeană. Să se întoarcă la măsurile luate în momentul declanșării crizei. Adică, să scadă dobînzile din nou (cât de mult, rămâne de văzut) și să pregătească o nouă repriză de achiziții de active. Este aproape incredibil, dacă ne gândim că abia anul trecut Banca Centrală Europeană a oprit programul de achiziții de obligațiuni suverane și ale corporațiilor.

De altfel, Mario Draghi a anunțat mai direct sau mai voalat că se pregătește un nou program de achiziții de active, tema principală de discuție fiind structura și dimensiunea noului program.

Este modul în care BCE luptă cu situația economică din zona euro și din Uniunea Europeană. Adică, pune din nou la bătaie armele pe care le-a mai folosit, dobânzi mici sau chiar zero și un program de achiziții de active.

Rezultatul va fi că băncile comerciale vor avea din nou probleme, pentru că dobânzile la nivel zero dezavantajează sistemul bancar și așa supus unor provocări multiple, cum este, de exemplu, ofensiva companiilor de tehnologie.

De asemenea, programul de achiziții de active se va întoarce la vremurile în care banii erau mulți și ieftini. Rezultatul acestor politici financiare a fost o creștere a gradului de îndatorare la nivel global.

Mandatul lui Mario Draghi în fruntea BCE este pe ultima sută de metri. Deja succesoarea lui Draghi a fost desemnată, Christine Lagarde, fosta șefă a Fondului Monetar Internațional. Mario Draghi mai are de condus anul acesta două ședințe ale Consiliului director. Până atunci, se mai așteaptă seriile de date privitoare la evoluția economiei zonei euro pentru a se lua deciziile privind scăderea dobânzilor. Cert este că în economia europeană se întâmplă ceva, iar oficialii români se comportă de parcă nu știu nimic de situația în schimbare din zona euro.

 

Se întâmplă ceva cu economia europeană. Și nu de bine