În cinci ani, s-au dublat cheltuielile cu salariile bugetare și au crescut cele cu pensiile

Mai întâi, evoluția bugetului. Nu sunt devieri de la traseul cu care ne-am obișnuit, în ultima perioadă. Astfel, economia continuă să producă bani pentru buget. Veniturile cresc, cu 12,6% mai mult decât anul trecut, ceea ce nu înseamnă deloc o performanță rea. Dar nici atât de bună încât să țină pasul cu ritmul cheltuielilor bugetare, care au urcat cu 14,7%, față de anul trecut.

Evoluțiile bugetare sunt aproape identice în ultima perioadă. Veniturile bugetare cresc ca urmare a creșterii încasărilor din impozitul pe profit, TVA, accize și a contribuțiilor de asigurări. De asemenea, veniturile nefiscale au adus fonduri bugetare mai mari ca urmare a continuării politicilor de decapitalizare a companiilor de stat prin plata agresivă a dividendelor.

Încasările bugetare din impozitul de salarii și pe venit sunt în continuare în scădere ca urmare a reducerii cotei de impozitare la 10%.

Dacă veniturile bugetare au o evoluție bună, nu la fel stau lucrurile în ceea ce privește cheltuielile și, pe cale de consecință, a deficitului bugetar.

Concret, cheltuielile de personal, cu salariile bugetare, au crescut cu 23%, față de anul trecut, cele cu bunurile și serviciile au urcat cu 13%, iar cele cu asistența socială, constituite în special din cele cu pensiile, au urcat cu 11%. Creșteri peste creșteri. Să facem câteva comparații relevante.

De exemplu, dacă adunăm cheltuielile cu salariile, cu cele de asistență socială și pe cele cu bunurile și serviciile (necesare pentru funcționarea statului) vom ajunge la o valoare de aproximativ 128 miliarde lei. Dacă avem în vedere că totalul veniturilor bugetare, la șase luni, este de 148 miliarde lei, vom constata că 86% din venituri sunt consumate pe cheltuieli curente, salarii, pensii, bunuri și servicii ale instituțiilor publice. Ceea ce ne arată că spațiul fiscal pentru cheltuilile care pot antrena economia este redus. Dacă adăugăm și dobânzile plătite, ajungem la 91% din veniturile bugetare.

Este normal să se ajungă la aceste disproporții, dacă analizăm ce s-a întâmplat în ultimii ani cu cheltuielile bugetului. Astfel, dacă ne raportăm la primele șase luni ale anului, în perioada 2015-2019, cheltuielile cu salariile s-au dublat. Au crescut de la 25,1 miliarde lei, în anul 2015, la 50,9 miliarde lei, anul acesta. Cheltuielile de asistență socială au crescut și ele de la 37,1 miliarde lei, în anul 2015, la 55,9 miliarde lei, anul acesta.

Cheltuielile de investiții au fost de 7,8 miliarde lei, dublu față de anul 2015, dar de alt nivel. Pentru că nu se pot compara cele 7,8 miliarde lei de la investitții cu cele 51 miliarde lei, pentru salariile bugetare.

Tot în perioada 2015-2019, veniturile bugetului au urcat cu 35%, în timp ce cheltuielile au crescut cu 52%. Doar aceste cifre spun foarte multe despre apetitul creșterii cheltuielilor statului și, o dată cu acestea, a creșterii defictului bugetar.

De altfel, deficitul este tema cea mai sensibilă a acestui an. Pe primele șase luni, deficitul a ajuns la aproximativ 20 miliarde lei. Un nivel ridicat, dacă ne gândim că în cazul unei cifre a produsului intern brut de aproximativ 1.000 de miliarde de lei, nivelul deficitului trebuie să fie de cel mult 30 miliarde lei. Ceea ce înseamnă că, în primele șase luni ale anului, s-a depășit cu mult jumătate din deficitul nominal pe întregul an.

Așadar, în următoarele luni ale anului, vor trebui luate o serie de măsuri de limitare a deficitului. Primele semne au apărut. Creșterea accizelor și impozitarea pensiilor sunt probabil doar primii pași. Apropiata rectificare, prin tăierea unor alocări de la ministerele care nu au efectuat investițiile, va încerca să reducă deficitul bugetar.

În concluzie, anul acesta bugetar va fi tensionat. Pierdut, pentru investiții, dar generos până la inconștiență pentru salarii și pensii.