Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum au dispărut din oferta unei bănci de top depozitele în valută

dobanda.jpg

BNR a hotărât să mențină dobânda de politică monetară la 2,5%.
Băncile comerciale oferă dobânzi real negative la depozite și, mai mult, o bancă de top a retras depozitele în valută pentru persoane fizice, după ce BNR a hotărât să mențină dobânda de politică monetară la 2,5%.
Image source: 
Pixabay

Ieri, a fost ședință a Consiliului de administrație al Băncii Naționale pe tema politicii monetare. Decizia nu este cu nimic interesantă, BNR a hotărât să mențină dobânda de politică monetară la nivelul actual, respectiv 2,5%.

Mai interesante sunt explicațiile pe care le-a oferit guvernatorul BNR, după ședința de politică monetară, la obișnuita conferință de presă.

Așadar, mesajele guvernatorului BNR reflectă evoluțiile previzibile ale economiei românești, dar și incertitudinile. Lucrurile clare sunt legate de o ușoară scădere a inflației. Respectiv, inflația coboară de la 4,1%, în luna mai, la 3,8%, în iunie. Acestea sunt, deocamdată, cifrele. Așa după cum spune Mugur Isărescu, evoluția ratei inflației depinde de conduita politicii fiscale. Adică, mai exact, de nivelul taxelor sau impozitelor, iar, deocamdată, intențiile Guvernului sunt de a crește o serie de accize (la băuturile răcoritoare cu un grad crescut de zahăr și acciza la țigarete). Ca urmare a aplicării noilor taxe pe consum, este de așteptat ca inflația să crească.

Creșterea economică pe primul trimestru depășește multe dintre prognozele independente ajungând la 5%, de la 4,1%, în trimestrul anterior. Dar creșterea se bazează tot pe consum, tot pe stocuri și foarte puțin pe investiții.

O veste cu adevărat bună este legată de reducerea aportului negativ al exportului net. Mai precis, creșterea deficitului de balanță comercială s-a mai temperat, dar deficitul de cont curent continuă să crească, pentru că balanța veniturilor secundare se deteriorează, în sensul că transferurile de bani din străinătate ale lucrătorilor români s-au redus.

Ritmul creditării s-a temperat, datorită reducerii numărului de firme bancabile, adică întreprinderi care se pot califica pentru obținerea unui credit.

Creditarea populației a încetinit și din cauze legate de noul regulament al BNR care a intrat în vigoare anul acesta. De asemenea, creditarea în lei a ajuns să reprezinte două treimi din totalul împrumuturilor acordate de sectorul bancar. Ceea ce arată că eforturile băncii centrale de a îi convinge pe clienții băncilor și, în același timp, de a impulsiona băncile să acorde împrumuturi în lei, au dat roade.

Nu la fel se poate spune despre mesajele guvernatorului Isărescu prin care sfătuia băncile să crească dobânzile la depozite. În luna mai, Mugur Isărescu le recomanda băncilor să opereze o creștere a dobânzilor până cel puțin la nivelul de 2,5% al dobânzii de politică monetară. În luna iulie, guvernatorul admitea că băncile nu au mișcat dobânzile la depozite, care rămân în continuare real negative, adică sub rata inflației.

Desigur, păstrarea dobânzilor la un nivel atât de mic este favorabilă statului, care se împrumută masiv de la societățile bancare românești. Iar băncile au grijă să păstreze bani, adică lichiditate, pentru titlurile de stat emise de Ministerul Finanțelor. Cu atât mai mult cu cât creditarea persoanelor fizice și juridice încetinește.

Fenomenul este chiar mai complicat. Nu este vorba doar despre faptul că băncile oferă dobânzi extrem de mici, între 1,75% și 2% la depozitele în lei, în funcție de perioada de constituire. Ci și despre situația depozitelor în valută (euro sau dolari) este și mai complicată. Una dintre cele mai mari bănci românești cu capital străin a luat decizia de a nu mai constitui depozite în euro sau dolari. Este o măsură fără precedent în ultimii ani și care are o motivație dificil de înțeles. Oferta pentru sumele în valută este plasarea în contul curent.

Este adevărat că băncile care au în ofertă depozite în euro practică dobânzi extrem de reduse, care sunt de ordinul „zero virgulă”. În concluzie, sunt vremuri complicate pentru economisire. Statul, cu foame mare de împrumuturi de pe piață internă, face orice să țină dobânzile cât mai jos.

Cum au dispărut din oferta unei bănci de top depozitele în valută