Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Creditarea încetinește și este orientată spre lei

business.jpg

Creditarea încetinește și este orientată spre lei.
Creditarea încetinește și este orientată spre lei
Image source: 
Pixabay (Ilustrație)

Nu trebuie să trecem peste mesajul de săptămâna trecută al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Are semnificație pentru că arată felul în care evaluează Banca Națională momentul în care se află economia românească.

Așadar, inflația este în scădere ajungând, în luna iunie, la 3,84%, pe fondul scăderii prețurilor la produsele alimentare, la cele nealimentare și a unei ușoare creșteri a tarifelor serviciilor. Va fi interesant de văzut care va fi impactul introducerii unei noi accize pentru produsele alimentare care conțin mult zahăr și creșterii accizei la țigarete. Deocamdată, Banca Națională a prognozat pentru sfârșitul anului o inflație de 4,2%.

Analiza băncii centrale pleacă de la observația că inflația este trasă în sus de cererea în exces, iar creșterile de salarii nu doar că au pus presiune asupra cererii, dar au avut un efect și asupra costurilor companiilor care au fost obligate să își ajusteze rata de profitabilitate și prețurile.

Creșterea economică pe primul trimestru a avut un nivel care i-a surprins și pe specialiști. Dar, creșterea solidă, continuă să nu aibă fundamente solide. Adică, este realizată pe baza consumului, care are un ritm alert, nu la nivelul anului trecut, dar oricum păstrează o dinamică bună.

Apoi, piața muncii este în continuare tensionată. Ce înseamnă acest termen? Că șomajul râmăne la un nivel redus, că rata locurilor de muncă vacante este în stagnare și la un nivel mic, și în plus, nu există o corelare între piața muncii și calificările profesionale care sunt căutate.

Dar cererea solidă a pus presiune asupra balanței comerciale, în sensul creșterii importurilor și a deficitului comercial. Din acest punct de vedere, economia locală seamănă până la identitate cu situația din anii 2007-2008, atunci când boomul economic venea la pachet cu creșterea deficitului de balanță comercială.

Ceea ce însemană că, în structura sa, economia românească nu s-a schimbat fundamental. Anii de expansiune economică vin la pachet cu importurile de produse de consum sau cu mașini și utilaje pentru investițiile din economie.

Investițiile publice au crescut pe seama construcțiilor, iar investițiile străine directe tind să se atenueze.

Sunt și câteva observații interesante ale guvernatorului BNR cu privire la creditare. Astfel, Mugur Isărescu a precizat că ritmul creditării s-a redus, ponderea în PIB a intermedierii financiare va scădea și există deja o diferență de creștere între creditarea persoanelor fizice, care a crescut mai mult decât împrumuturile acordate companiilor.

În același timp, guvernatorul băncii centrale a făcut câteva observații interesante: dobânzile anuale efective la creditele de consum sunt mai mici în România decât în alte state europene cu care se poate compara, respectiv Polonia și Ungaria. Iar în ceea ce privește creditele în valută, băncile trebuie să țină cont de costul cursului valutar, cel puțin până când România va intra în zona euro.

Mesajele cu privire la situația bugetară sunt clare. Ținta deficitului bugetar pentru anul acesta este de sub 3% din PIB. Deficitul asumat este într-o ușoară scădere, fapt salutat de guvernatorul BNR. Dar nu au lipsit nici semnalele de atenționare. Astfel, Mugur Isărescu a afirmat că bugetul este încordat, cheltuielile cu pensiile și salariile, așa-numitele cheltuieli rigide, sunt de 70% din veniturile fiscale, iar veniturile bugetare sunt de numai 27% din PIB.

În concluzie, evoluțiile pozitive și cele îngrijorătoare merg mână în mână. De aceea, deciziile guvernamentale trebuie să aibă în vedere și riscurile din economia locală.

Creditarea încetinește și este orientată spre lei