Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Creşterea economică începe să încetinească

grafic.jpg

Creşterea economică începe să încetinească în România.
Creşterea economică începe să încetinească în România
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Creşterea economică începe să încetinească în România. Ultimele date, publicate în această dimineaţă de Institutul Național de Statistică, arată o scădere de la 5% la 4,7%, ceea ce ce pune o presiune suplimentară pe buget, având în vedere nivelul redus al încasărilor.

România a înregistrat în prima jumătate a anului o creştere economică de 4,7%, după ce PIB-ul şi-a temperat avansul la 4,4% în T2, de la 5% în T1.

Industria prelucrătoare şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 0,6% fiecare, iar industria extractivă a consemnat un declin de 0,4%.

Toată această evoluţie pune o presiune suplimentară pe buget, având în vedere nivelul redus al veniturilor fiscale.

După rectificarea bugetară aprobată de Executiv în ședința de luni pentru menţinerea ţintei de deficit la un nivel estimat de 2,76%, guvernatorul BNR a apreciat că decizia este bună. Dar, a atras atenția Mugur Isărescu, bugetul are o mare problemă, în condiţiile în care veniturile fiscale, după reduceri consecutive de taxe, au ajuns să mai reprezinte doar 27% din PIB în timp ce cheltuielile cu salariile şi pensiile au ajuns la peste 70% din veniturile fiscale. 

Remintim, Ministerul Finanţelor a propus o ţintă  de creştere economică de 5,5% în 201 , după un avans de 4,1% în 2018.

Economiştii au pus în repetate rânduri sub semnul întrebării capacitatea economiei de a face un astfel de salt pe final de ciclu economic, mai ales în contextul actual. Asistăm la decelerarea economiilor partenere din Vestul Europei, principala destinație a cererii externe. Economia Germaniei s-a contractat în al doilea trimestru cu 0.1%, de pildă.

Să mai spunem și că așteptările Executivului de la București privind creșterea economică în acest an nu corespund cu cifrele pe care mizează instituţiile financiare internaţionale.  Astfel, previziunile Comisiei Europene indică o creștere a PIB-ului de 3,3% în vreme ce Fondul Monetar Internaţional se așteaptă la un avans de 3,1%.