Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce rămâne după coaliția PSD-ALDE

grafic_economie.jpg

Image source: 
pixabay.com

Acum, când fosta coaliție la guvernare PSD-ALDE s-a rupt, merită făcut un bilanț, chiar și sumar, al evoluției economiei în perioada 2016 - jumătatea anului 2019.

Principala evoluție pozitivă este creșterea economică solidă. Cifre bune de creștere, dar care sunt puse în umbră de calitatea ei. Și anume consumul, care a fost, de-a lungul întregii perioade, principalul factor de creștere economică. Investițiile publice, de exemplu, au fost în foarte multe perioade, un indicator care a tras în jos creșterea economică, în loc să o capaciteze.

Vestea mai complicată este că economia românească se află într-o clară încetinire a creșterii economice. Economia nu mai are stimulii din anii 2015-2018. Scăderea taxelor și impozitelor a avut loc deja în ultimii patru ani, iar acum nu mai există spațiu bugetar pentru o reducere de fiscalitate.

Consumul a fost stimulat și prin creșterea accentuată a salariilor bugetare și a pensiilor. Cifrele de creștere sunt amețitoare în ceea ce privește salariile bugetare, cu două cifre pe an. La fel și pensiile s-au mărit, iar promisiunile pentru viitor sunt mari. Atât de mari încât este greu de spus dacă vor putea fi susținute financiar de către economie.

În utimii doi ani și jumătate au existat și modificări de-a dreptul aiuritoare ale legislației fiscale și a muncii. S-a făcut trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, dar interesant este că legea de adoptare a ordonanței nici acum nu a trecut de Parlament.

Au existat o serie de idei de schimbare ale legislației care au fost mai întâi prezentate public și apoi abandonate. Cel mai ilustru exemplu a fost cel al ideei introducerii impozitului pe gospodărie. De asemenea, au fost operate multe modficări ale Codului fiscal și ale Codului de procedură fiscală și au fost introduse măsuri care, până la urmă, au fost îndulcite, cum a fost cazul split-TVA.

Cel mai dramatic exemplu al unei legislații incoerente, scrisă fără consultarea cu partenerii sociali și fără o analiză de impact, este chiar Ordonanța 114 din anul 2018. Acum, partidul care iese de la guvernare, ALDE, reclamă o parte din prevederile ordonanței, atunci, în decembrie 2018, vocea liderilor politici de la putere nu s-a auzit.

Inflația a ajuns la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană, iar rata șomajului este la cote reduse. Dar indicatorul este parțial mincinos, pentru că un număr mare de români au plecat din țară și au ieșit din statistica șomajului sau din cea privind cererea de locuri de muncă.

Efectele guvernării asupra indicatorilor economici au fost dintre cele mai negative. S-au accentuat trei deficite: cel comercial, cel de cont curent și cel bugetar.

Deficitul bugetar a urcat constant de la an la an. În 2016, exercițiul bugetar s-a încheiat cu un deficit de 18 miliarde lei, în anul 2017, deficitul a crescut la 24 miliarde lei, anul trecut a urcat la 27 miliarde lei, iar anul acesta, după șase luni, deficitul bugetar este deja mai mare decât cel pe întregul an 2016, respectiv 19,9 miliarde lei.

Aceeași tendință a avut-o și deficitul comercial. A plecat de la 9,9 miliarde euro, în anul 2016, a urcat constant la 12,9 miliarde euro, în 2017, la 15,1 miliarde euro, în 2018 și la 7,6 miliarde euro, la jumătatea acestui an.

În fine, deficitul de cont curent era de 4,1 miliarde euro, în anul 2016, și atinge la jumătatea acestui an o valoare de 5,1 miliarde euro.

În concluzie, guvernarea PSD-ALDE lasă în urmă un „cadou otrăvit”. Salarii bugetare și pensii mai mari într-o economie care încetinește și care are un spațiu de manevră tot mai restrâns pentru fonduri de dezvoltare a societății românești.