Vor amâna tensiunile de pe scena politică proiectele de acte normative aflate în dezbatere?

La începutul lunii august, a intrat în vigoare Ordonanța privind facilitățile fiscale acordate companiilor care au datorii mai mari de un milion de lei. Ideea ordonanței a plecat, conform expunerii de motive, de la constatarea că un procentaj de 76% din totalul datoriilor către bugetele statului provine de la companii aflate în insolvență, iar gradul de recuperare a creanțelor bugetare este de numai 6%. Soluția pe care Ministerul Finanțelor a identificat-o pentru creșterea încasărilor este restructurarea financiară. Noua ordonanță de guvern oferă posibilitatea companiilor care au datorii bugetare mai mari de un milion de lei să alcătuiască un plan de restructurare pentru o perioadă de șapte ani, plus eventual încă trei. În schimbul respectării planului de restructurare, compania poate să primească o ștergere a unei părți din datoria principală și, eventual, accesoriile, adică penalitățile de întârziere, penalitățile calculate pentru sumele neraportate contabil și dobânzile penalizatoare.

Specialiștii remarcă faptul că procedura este destul de complicată, necesită un efort de pregătire a planului de restructurare, iar companiile pot beneficia de prevederile Ordonanței abia la sfârșitul procesului, adică după ce firma a respectat obligațiile asumate prin planul de restructurare, într-o perioadă de până la șapte sau 10 ani.

Câte companii s-ar putea califica pentru a aplica noile prevederi? Nota de fundamentare a ordonanței arată că în economie sunt 31 de firme cu capital de stat, cu datorii de 1,7 miliarde lei, și aproximativ 2.600 de firme cu capital privat care au datorii totale de 21,5 miliarde lei.

Dar, intrarea în programul de restructurare nu va fi deloc simplă, apreciază consultanții PwC, pentru că vor fi greu de găsit companii care să se poată califica pentru ștergerea unei părți din datoria la buget. Ca să poată intra sub incidența actului normativ, firma, care are deja datorii mari la bugetul de stat, nu trebuie să fie în insolvență și nici nu trebuie să se afle în procedura de eșalonare a datoriilor.

După cum se poate vedea, specialiștii au identificat trei condiții cumulative destul de complicat de atins și, din acest punct de vedere, va trebui să vedem ce companii vor solicita, efectiv, intrarea în procedura de restructurare financiară. În același timp, însă, ordonanța prevede ca pentru firmele cu datorii către bugetele statului și care nu optează pentru restructurare financiară să poată să fie declanșată procedura insolvenței. Așadar, este posibil să existe un val de insolvențe, declanșate de fisc.

O altă ordonanță pregătită de guvern este aceea care privește societățile comerciale care au capitaluri negative, adică firme cu datorii mai mari decât capitalul social. Conform datelor prezentate de PwC România, din cele aproximativ 750.000 de firme înregistrate în România, o treime au capitaluri negative.

Cu toate acestea, proiectul aflat în dezbatere publică este excesiv. Astfel, ordonanța aflată în dezbatere publică obligă firmele să convertească împrumuturile de la acționari în capitalul social. Marea problemă este că firmele care au în derulare obiective de investiții, finanțate prin împrumuturi de la acționari/asociați, ar putea să se lovească de prevederile ordonanței. Adică, să fie obligate să treacă datoriile pe care le au către acționari în capitalul social. Ceea ce este profund incorect față de firmele și acționarii acestora care realizează investiții.

Se pregătesc schimbări importante ale legislației fiscale, însă rămâne de văzut dacă tensiunile de pe scena politică vor amâna implementarea lor.