Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce nu se construiesc autostrăzi și spitale în România

drumuri.jpg

Image source: 
Facebook / CNAIR

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, CNAIR, a reziliat contractul cu constructorul lotului 3 al autostrăzii Lugoj-Deva. Iată faptele:

Lotul 3 de autostradă are 21de kilometri și este practic finalizat. Mai lipsesc câteva elemente, care nu sunt esențiale, dar nici de neglijat. Este vorba despre șanțuri colmatate sau garduri de protecție care nu au fost montate. De-a lungul perioadei de construcție a autostrăzii au mai fost, așa-numite în limbajul tehnic, ”neconformități”. În număr de 60, care au fost rezolvate de constructor, cu două excepții. Dar putem bănui că așa cum s-au rezolvat 58 de neconformități se puteau rezolva și celelalte două.

Mai grav este că reprezentanții companiei naționale afirmă că pe o suprafață importantă din cei 21 de kilometri, stratul de asfalt este cu 1-2 centimetri mai mic decât ar trebui să fie conform contractului. Verificarea grosimii stratului de asfalt s-a făcut de o unitate tehnică specializată.

Cu toate aceste probleme, lotul de autostradă este plătit în proporție foarte mare, de 94%. Compania națională a acuzat problemele de construcție și a solicitat extinderea perioadei de garanție de la patru la zece ani. În același timp, compania de administrare a infrastructurii rutiere a emis și o penalizare în valoare de 73 milioane de lei, în contul lucrărilor efectuate de o calitate slabă sau neefectuate.

A urmat o negociere, prin care compania constructoare a acceptat o prelungire a garanției, până la opt ani, dar condiționată de renunțarea la impunerea unor sancțiuni financiare. În acest punct, cele două părți nu s-au mai înțeles pe cale amiabilă și reprezentanții statului au decis rezilierea unilaterală a contractului.

Ministrul transporturilor a declarat că statul va executa scrisoarea de garanție a companiei constructoare în valoare de 58 milioane de lei. Aceasta este partea bună a ideei de reziliere. Partea mai riscantă a deciziei de reziliere a contractului este că autostrada își pierde practic perioada de garanție. De asemenea, există riscul ca firma constructoare să dea în judecată statul român și să câștige o sumă importantă drept despăgubire. Ba chiar cei care critică decizia rezilierii contractului, sunt de părere că statul i-a făcut un serviciu constructorului, în sensul că i-a oferit posibilitatea de a chema în judecată compania națională.

Vom vedea. Deocamdată, lotul de autostradă rămâne nefolosit, iar ministrul transporturilor a dat asigurări că totul va fi bine și că lucrările ce au mai rămas de efectuat vor fi realizate de compania națională. Astfel că porțiunea de autostradă va fi finalizată cât de curând.

În acest moment, sunt doar câteva dintre posibilele litigii dintre constructor și stat. Pentru ca situația să fie și mai complicată trebuie spus că mai există cel puțin un actor implicat în construcția autostrăzii și anume consultantul.

Toată această desfășurare de forțe ne arată cît de complicate sunt relațiile dintre constructor, consultant și beneficiar. Sunt relații contractuale sofisticate care se pot denunța, dar care pot fi și un element important în cazul unui litigiu derulat la o curte specializată în apărarea drepturilor investitorilor.

Construcția unei autostrăzi implică un montaj tehnic și financiar destul de complicat. Acest lucru nu este, însă, o scuză pentru că România a reușit să construiască atît de puțini kilometri de autostradă.

Încă o știre despre autostrăzi. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii, CNAIR, a lansat oferta pentru proiectarea și construcția secțiunii 4 dintre Sibiu și Pitești. Valoarea construcției este două miliarde lei.

Într-un alt domeniu, cel al sănătății, ministrul fondurilor europene, a declarat la emisiunea ZF Live, că fiecare spital regional, din Cluj, Iași și Craiova costă 500 milioane de euro fiecare.

Se mai pot oare aloca de la buget 1,5 miliarde de euro pentru construirea a trei spitale regionale? Este greu de spus, pentru că bugetul are tot mai puține resurse diponibile pentru investiții. Problema este că acum, aproape de finalul mandatului politic, aflăm cît costă un spital regional și dacă mai sunt fonduri pentru aceste proiecte. Toate aceste amănunte sunt absolut necesare pentru a înțelege de ce în România nu se construiesc nici spitale, nici autustrăzi.