Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Legea pensiilor, un salt în necunoscut

pensii.jpg

Image source: 
pixabay.com

De ieri, 1 septembrie a.c., a început aplicarea noii legi a pensiilor cu o creștere a punctului de pensie cu 15%. Este una din cele mai controversate acte normative referitoare la pensii.

Problema noii legi a pensiilor nu este schimbarea metodei de calcul și înlocuirea punctului de pensie cu o altă formulă, ci, pur și simplu, creșterile de pensie prevăzute în actuala lege. Toate calculele arată o creștere fulminantă a cheltuielilor cu pensiile în următorii ani. Se pune problema dacă economia va putea să producă suficiente fonduri pentru a asigura plata acestora.

De asemenea, analiștii economici se întreabă: ce sume vor mai rămâne pentru investiții publice și cheltuielile de funcționare ale statului după ce se vor plăti salariile bugetare și pensiile, inclusiv pensiile speciale? Cu siguranță, însă, deficitul bugetului de pensii va crește foarte mult, iar banii vor trebui acoperiți de la bugetul de stat.

A mai existat o situație relativ asemănătoare în ceea ce privește sistemul de pensii. În anul 2008, guvernul de atunci, condus de Călin Popescu Tăriceanu a majorat cu 60% pensiile de asigurări sociale. Rezultatul a fost un deficit rapid, chiar în acel an, al bugetului de pensii de 1,4 miliarde lei. De menționat că în anii precedenți bugetul de pensii înregistrase excedente serioase, de 1,7 miliarde lei, în 2006 și de 1,5 miliarde lei, în 2007.

Creșterea pensiilor avea loc într-un moment în care criza economică ajungea și în România, iar deficitul bugetar atingea nivelul de 5,4% din PIB în anul 2008 și de 7,2% din PIB, în anul 2009.

Până la un punct, noua lege a pensiilor va repeta o parte a scenariului din anul 2008. Adică, va crește substanțial cheltuielile statului cu pensiile și, totodată, deficitul bugetului de pensii.

Coform unei analize publicată de economistul Sorin Dinu în revista „Reporter global”, un raport între pensie și salariul mediu brut de 50%, la o rată a contribuției de asigurări sociale de 25%, presupune existența a doi contribuabili pentru un pensionar. În acest moment, există 5.195.000 de pensionari și sunt între 5 și 6 milioane de salariați, în funcție de sursa statistică folosită. Pentru ca pensia medie să fie jumătate din salariul mediu brut ar trebui ca economia românească să aibă cel puțin opt milioane de salariați.

Acestea sunt datele statistice. Nu trebuie să uităm că repetatele creșteri de pensii din ultimii ani au adus o situație ciudată în economie. Multe pensii, și nu dintre cele speciale, au ajuns să fie mai mari decât salariile, sau în orice caz decât salariul minim.

Nu avem o statistică certă asupra acestui fenomen, dar o cercetare empirică va arăta că situația există. Și nu sunt doar cazuri izolate, ci tot mai frecvente.

La nivelul bugetului, calculele privind aplicarea legii pensiilor nu sunt deloc încurajatoare. Cheltuielile cu pensiile vor urca în anul 2019 la 81 miliarde lei, apoi la 91 miliarde lei, anul viitor și la 110 miliarde lei, în anul 2022. Deficitul estimat al bugetului de pensii va atinge 12 miliarde lei peste trei ani. Cifrele sunt foarte mari și este de văzut dacă ele vor putea fi susținute de economia românească și cu ce preț.

Deocamadată, putem să observăm diferența de viziune dintre macroeconomie și microeconomie. La nivel micro, fiecare pensionar sau angajat bugetar se bucură de creșterea pensiei sau a salariului. Indiferent, însă, cât de mare ar fi generozitatea unui partid, indiferent cât de utili ar fi banii din creșterea pensiei, beneficiarii ar trebui să facă un efort să privească și spre macroeconomie. Acolo vor vedea o serie de cifre îngrijorătoare. Dezechlibre, deficite și decizii care le accentuează în loc să le diminueze.

Cert este că diferența dintre gândirea la nivel personal și cea la nivelul țării ar trebui să fie un exercițiu util pentru fiecare român.