Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Învățămintele FMI către guvernul român. Le aude cineva?

poza_fmi-1.jpeg

Image source: 
Facebook

La începutul lunii iunie, se încheia misiunea Fondului Monetar Internațional (FMI) la București. Era o misiune de evaluare a economiei, realizată în virtutea regulilor FMI, chiar dacă România nu are în acest moment un acord de finanțare cu instituția internațională.

Raportul FMI era așteptat pentru a vedea un punct de vedere neutru asupra economiei românești și pentru a putea spera că autoritățile române vor lua în considerare analiza realizată de FMI.

Fără îndoială, cel mai important avertisment al raportului FMI este legat de aplicarea noii legi a pensiilor. Semnalele de alarmă sunt foarte clare.

Astfel, aplicarea legii va duce la creșterea cheltuielilor publice cu 3,2% din PIB. Este adevărat că rata de înlocuire a salariului cu pensia va crește de la 42%, în anul 2018, la 64%, în anul 2022, ceea ce ar putea însemna o scădere a ratei sărăciei. Dar, reducerea sărăciei se va face doar pentru pensionari, măsura nu aduce același efect și pentru categoriile de vârstă cuprinse între 18 și 64 de ani.

Guvernul ar trebui, însă, să explice cum va putea acoperi creșterea de cheltuieli reclamată de aplicarea legii pensiilor. O lege adoptată de Parlament și care prevede o dublare a pensiilor până în anul 2022. Efectul va fi o creștere importantă a cheltuielilor cu pensiile. De exemplu, în anul 2020, cheltueilile cu pensiile vor fi de 8% din PIB, în timp ce în anul 2022, acestea vor ajunge la 11% din PIB.

Pe termen mediu, până în anul 2024, aplicarea legii va însemna o creștere cu 20% a datoriei publice ca procent din PIB și o creștere a nevoii de finanțare cu 14% din PIB.

O creștere a pensiilor va duce la o impulsionare a cererii agregate interne. Dar raportul FMI arată că o nevoie mai mare de finanțare externă poate duce la o creștere a dobânzii la care se împrumută România pe piețele internaționale cu 300 de puncte de bază. Ceea ce, tradus, înseamnă un nivel deja foarte ridicat al dobânzii.

Scenariile luate în calcul pentru a calcula impactul legii pensiilor asupra bugetului pleacă de la ideea că România nu va intra sub sancțiunea procedurii de deficit excesiv deschisă de Comisia Europeană, adică va menține în următoarea perioadă deficitul bugetar la 3% din PIB. Și, de asemenea, agențiile de rating nu vor sancționa România cu o scădere a ratingului suveran. În caz contrar, situația ar fi extrem de complicată pentru economia românească.

FMI prezintă un scenariu conform căruia deficitul bugetar și deficitul de cont curent pot ajunge până la 8% din PIB, fiecare dintre indicatori. Este ușor de înțeles că un deficit bugetar de 8% din PIB este de neimaginat, chiar FMI numind acest scenariu drept devastator.

Concluzia este că sunt două variante: ori se corectează aplicarea legii pensiilor, în sensul reducerii creșterilor de beneficii acordate pensionarilor, ori se iau măsuri de creștere a încasărilor, adică mai clar spus de creștere a taxelor, impozitelor sau contribuțiilor sociale.

În acest context, declarațiile ministrului finanțelor, Eugen Teodorovici, care spune că niciun deficit nu poate opri creșterea pensiilor, sunt relevante pentru felul în care Guvernul vede viitorul legii pensiilor.