Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Companiile de stat: conduse de la partid, cu rezultate tot mai slabe

companie.jpg

O analiză a Ministerului Finanțelor arată că firmele de stat au avut anul trecut rezultate economice dezamăgitoare. Profiturile au fost mai mici, cheltuielile au crescut, au crescut și datoriile.
O analiză a Ministerului Finanțelor arată că firmele de stat au avut anul trecut rezultate economice dezamăgitoare. Profiturile au fost mai mici, cheltuielile au crescut, au crescut și datoriile.
Sursa imaginii: 
Pixabay

Chiar dacă pare o temă lipsită de actualitate, analiza companiilor de stat pe anul 2018 merită atenție. Este vorba despre faptul că ieri, Ministerul Finanțelor a elaborat o notă, publicată de ziarul electronic hotnews.ro, referitoare la firmele de stat.

Este mai puțin important că analiza se referă la anul trecut. Datele privitoare la companiile de stat sunt atât de rare și de puține încât analiza Ministerului Finanțelor Publice merită remarcată.

Datele generale referitoare la companiile de stat sunt următoarele: există 225 de întreprinderi publice centrale, aflate în subordinea și sub coordonarea autorităților centrale și 1.250 de companii aflate sub cordonarea sau autoritatea unor autorități locale.

Așadar, participațiile statului la cele 225 de companii de stat de la nivel central au fost anul trecut în valoare de aproximativ 26 miliarde lei și în care lucrează aproximativ 183.000 de persoane. Veniturile totale ale acestor firme au fost de 45 miliade lei, iar cheltuielile ajung la 41,3 miliarde lei. Profitul brut total la nivelul acestor firme a fost de 3,6 miliarde lei. Dar rezultatul financiar trebuie privit cu nuanțe. Adică, 150 de firme au realizat un profit de șapte miliarde lei, în timp ce 48 de firme au avut o pierdere brută de 3,5 miliarde lei.

Subvențiile totale acordate de la buget companiilor de stat ating un nivel ridicat, adică ajung la șase miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 13% din veniturile totale ale companiilor. Este mult, dar trebuie adăugat că practic aproape toate subvențiile, sau mai exact 85% din ele, se duc către companiile aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Adică, firme precum CFR Călători, CFR Marfă sau CFR Infrastructură sau Tarom au primit anul trecut împreună 5,1 miliarde de lei. Rezultatele sunt aproape egale cu zero.

Nu vorbim de investiții ale acestor companii, ci pur și simplu despre subvenții de la bugetul de stat. Rezultatele sunt greu de văzut. Adică, de cinci miliarde de lei, firmele din domeniul transporturilor, oferă tarife mai mici celor care călătoresc cu trenul sau cu avionul, plătesc salariile angajaților sau acoperă călătoriile gratuite ale studenților. După cum se poate vedea, cu acești bani nu se face aproape nimic pentru creșterea vitezei de trafic pe calea ferată sau pentru îmbunătățirea condițiilor de călătorie. Sunt, așadar, bani care nu modernizează calea ferată și companiile care deservesc transportul, ci susțin un status-quo al sistemului, o lipsă de restructurare a companiilor din domeniul transportului.

Sunt doar exemplele privind companiile de transport pe calea ferată. Cu siguranță, aceeași situație se înregistrează și la firmele de transport aerian sau rutier.

Dividendele plătite de către întreprinderile de stat de la nivel central au fost anul trecut de 3,9 miliarde lei, mai puțin decât subvențiile plătite de la bugetul de stat.

Veniturile acestor firme au scăzut față de anul precedent cu 2,9 miliarde lei, iar cheltuielile au crescut cu un miliard de lei. În această situație, în care cheltuielile au crescut, iar veniturile au scăzut și drept urmare profitul brut a scăzut în anul 2018 față de anul precedent cu 4,4 miliarde lei. Totodată, plățile restante au crescut și ele cu aproximativ o jumătate de miliard de lei.

Există, așadar, o concluzie. Firmele de stat au avut anul trecut performanțe mai slabe decât anul precedent, profituri mai mici, subvenții mai mari, plăți restante mai mari.

Raportul Ministerului Finanțelor are și o serie de date referitoare la aplicarea Ordonanței privind guvernanța corporativă. Sunt mai puțin importante, pentru că adevărul este că, indiferent de câte concursuri publice se dau pentru prezența în Consiliile de administrație, ele sunt câștigate tot de cine trebuie. Adică, oricâte procese de selecție s-ar face tot oamenii de partid ajung acolo unde trebuie.

În concluzie, anul 2018 a fost unul de regres economic pentru întreprinderile publice. O veste rea pentru toată lumea. Pentru stat care are nevoie de bani la buget, dar și pentru sănătatea mediului economic românesc.

 
Companiile de stat: conduse de la partid, cu rezultate tot mai slabe