Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Statul și-a pus în funcțiune „aspiratorul” de bani

bani.jpg

Ministrul Finanțelor renunta la a mai promova proiectul de lege care introduce pedeapsa cu închisoarea pentru neplata impozitelor și contribuțiilor
Ministrul Finanțelor renunta la a mai promova proiectul de lege care introduce pedeapsa cu închisoarea pentru neplata impozitelor și contribuțiilor

Se îngroașă gluma cu titlurile de stat emise de Ministerul Finanțelor Publice. Începând de ieri, se află deja în derulare o nouă emisiune de titluri numite Tezaur care se adresează populației. Vânzarea se va face până la sfârșitul acestei luni.

Titlurile de stat pentru populație au fost lansate pentru prima dată, anul trecut. A părut că sunt o variantă prin care statul vrea să își diversifice sursele de împrumut. În esență, nu era neapărat un lucru rău, pentru că totdeauna este util ca statul, care are nevoie de bani mulți pentru a finanța deficitul bugetar și datoriile ajunse la scadență, să aibă surse diversificate de împrumut.

Adică, de la băncile locale, de pe piața internațională și acum de la populație. Emisiunea de titluri nu s-a bucurat de un mare succes. Probabil că, pe de o parte, publicul larg nu era obișnuit cu acest instrument financiar, pe de altă parte, nu foarte mulți români au avut încredere în titlurile emise.

Numai că statul nu s-a lăsat. A scos emisiune după emisiune de titluri, a schimbat condițiile de cumpărare, astfel încât acum titlurile de valoare ale Ministerului Finanțelor Publice devin deja o formă agresivă de a atrage banii populației. Ba chiar, este posibil ca unii dintre cumpărători să își fi retras o parte din bani din bănci pentru a-i plasa în titluri de stat. Suntem în situația în care statul face o concurență neloială băncilor și altor instituții financiare. Ceea ce poate sugera că Ministerul Finanțelor nu doar că dorește să finanțeze datoria publică, dar și-a propus chiar să atragă o parte din banii populației din bănci. În alt domeniu și cu alți actori aceasta s-ar numi concurență neloială.

Iată argumentele în acest sens. Veniturile din emisiunea de titluri de stat aflată în desfășurare sunt neimpozabile. Niciun câștig financiar obținut în România, depozite bancare, câștiguri pe piața de capital chiar și câștigurile din criptomonede nu scapă de impozitare. Doar cele din titlurile de stat nu sunt impozitate.

Apoi, a fost eliminată plafonarea sumelor care pot fi investite de persoanele fizice. Un titlu are valoarea nominală de un leu, ceea ce ne arată că statul este hotărât să atragă și sume de câteva sute de lei sau la limită chiar de câteva zeci de lei. Poate fi la mijloc nevoia aproape disperată a statului de a lua cât mai mulți bani din piață.

A mai intervenit o schimbare față de primele emisiuni Tezaur. Atunci, titlurile de stat se puteau răscumpăra numai la scadență, adică după un an, doi sau trei, în funcție de durata emisiunii. Acum, la emisiunea de titluri aflată la vânzare s-a schimbat regula, în sensul că răscumpărarea se poate face și în avans. Este clar că pentru cei care cumpărau titluri de stat era o problemă să nu poată răscumpăra sumele înainte de scadență. De exemplu, un depozit bancar poate fi lichidat înainte de termen, bineînțeles cu penalitățile de rigoare. Acum, însă, prin renunțarea la clauza de răscumpărare a banilor doar la scadență statul încearcă să rivalizeze cu produsele bancare.

În fine, cel mai important element este dobânda oferită. Este vorba despre 3,5% la scadența pe un an, de 4% la scadența de doi ani și de 4,5% pentru emisiunile cu scadența de trei ani. În primul rând, dobînzile sunt incomparabil mai mari decât cele oferite de băncile comerciale de top. Acestea practică o dobândă la depozite de cel mult 1%. În al doilea rând, dobânzile oferite populației sunt mai mari decât cele plătite băncilor care licitează pentru titluri de stat. Ceea ce este aberant, pentru că în felul acesta statul își crește costurile cu dobânzile în loc să le optimizeze.

Oferta de titluri de stat pentru populație arată ca și cum Ministerul Finanțelor s-ar fi hotărât să strângă toți banii din piață, inclusiv economiile populației din bănci sau cele plasate în alte instrumente financiare. Este greu de crezut că este atât de mare nevoia de bani. Mai degrabă, seamănă cu o lovitură sub centură pe care statul vrea să o dea băncilor comerciale și societăților financiare care au rolul de a atrage banii populației.

Statul și-a pus în funcțiune „asipratorul” de bani