Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Recesiunea care plutește în aer

recesiune.jpg

În ultima perioadă, au apărut o serie de semnale care arată slăbiciunile economiei românești.
În ultima perioadă, au apărut o serie de semnale care arată slăbiciunile economiei românești.
Image source: 
Pixabay (Ilustrație)

Există tot mai multe semne care ne arată că economia României este într-o situație complicată, dincolo de cifa de creștere care pare în continuare confortabilă.

Și totuși, semnale disparate și care vin din diverse zone sunt mai degrabă îngrijorătoare. Recent, oficiali guvernamentali au declarat că angajările în administrație se vor bloca. În realitate, doar câteva căutări pe site-urile unor instituții publice ne arată că acestea sunt în plină campanie de angajări la nivelul managementului. Probabil că, pe ultimele sute de metri, oameni din acest guvern vor să le ofere cadou unor amici politici funcții la stat.

La fel de adevărat este că o bună parte a managerilor instituțiilor publice sunt numiți pe funcție doar interimar. Este un mod de viață pentru actuala guvernare. Cohorte întregi de directori, fie în instituțiile publice, fie în companii, sunt ținuți în funcție ca interimari, nu sunt lăsați să devină titulari pe post. Miza acestei politici publice este extrem de clară: se încearcă șantajarea directorilor. Cei care sunt cuminți și receptivi la cererile de tot felul care vin de la partid, au șanse să supraviețuiască în funcție. În caz contrar, statutul lor de interimari le oferă posibilitatea politicienilor de a-i da afară. Este un mecanism pervers pe care actuala guvernare îl folosește intens.

Nici în companiile de stat lucrurile nu sunt mai liniștite. După cazul Transelectrica și alte companii energetice se confruntă cu teme sensibile. Fie legate de studiile managerilor aflați în funcție, fie care se referă la pachete salariale, de asigurare sau de ieșire din funcție de-a dreptul fabuloase pentru economia românească. Toate aceste informații arată că firmele de stat sunt tot mai mult folosite nu doar de partide, ci și de cei numiți în funcții de conducere. În actualul ritm, în câțiva ani, companiile de stat riscă să nu mai realizeze vreo performanță economică notabilă.

Un lider din domeniul turismului mi-a dat un exemplu despre cum lucrează o altă companie de stat, Tarom. Agenția de turism pe care o conduce are deja contracte ferme pentru anul viitor cu două linii aeriene stăine, una din Turcia și una din Grecia. În schimb, de la Tarom, în ciuda numeroaselor demersuri pe care le-a făcut, inclusiv la nivelul directoarei generale, nu are niciun răspuns.

Ieri, Bulgaria, un stat aflat în majoritatea clasamentelor europene în subsol, alături de România, a primit două vești bune. Prima este că experții Comisiei Europene vor oferi sprijin și îndrumare celor 13 centre bulgare de cercetare și inovare pentru a-i ajuta să își aducă ideile pe piață, să faciliteze transferul și diseminarea cunoștințelor și să consolideze atât legăturile cu întreprinderile, cât și participarea la proiecte de cooperare internațională. Experții vor ajuta cele 13 centre să-și îmbunătățească cadrul legal, managerial și operațional, să se ocupe de problemele de ajutor de stat și să identifice oportunitățile de finanțare, inclusiv prin intermediul fondurilor europene.

A doua știre bună este că noul director general al Fondului Monetar Internațional (FMI) este din Bulgaria, Kristalina Georgieva. Este spectaculos că FMI va fi condus de o economistă bulgară. România nici nu își poate imagina o asemenea performanță. Dacă ne gândim că Bulgaria a făcut deja un pas mare și hotărât către zona euro, avem imaginea vitezei cu care evoluează societatea bulgară.

În fine, ieri, economistul român Ionuț Dumitru a declarat că leul este supraevaluat față de euro. „Dacă nu se face ajustare bugetară, căderea leului devine inevitabilă”, a declarat Dumitru. Argumentele în acest sens sunt destul de clare: deficitul de balanță comercială, creșterea salariilor și stagnarea productivității sunt indicatori care arată o supraevaluare a leului față de euro. Sunt două variante de evoluție, ambele nu foarte fericite. Fie o ajustare fiscală, adică o creștere a taxelor sau impozitelor, fie o scădere a cursului leului în raport de moneda europeană.

Toate aceste semnale arată că economia românească este departe de performanța cu care se laudă actualul guvern.

Recesiunea care plutește în aer (AUDIO)