Bătălia cu Airbnb și Booking. Războiul cu noua economie a trecut la faza cu platformele turistice online

Așadar, după legiferarea, cu multe dispute, din domeniul transportului de persoane, acum a venit rândul industriei turistice. Tema este, în esență, aceeași: operatorii care activează după modelul clasic cer ca activitatea turistică derulată prin platformele online să fie reglementată. Adică, apartamentele sau spațiile de cazare prezentate pentru a fi închiriate prin intermediul site-urilor de specialitate ar trebui clasificate conform regulilor Ministerului Turismului.

O revendicare identică aveau și taximetriștii: cereau ca activitățile de tip care-sharing să fie autorizate și acreditate exact după regulile taximetriei clasice. Situația este însă complicată. Uberizarea serviciilor are un al model de afaceri. Serviciile partajate, fie ca este vorba despre mașină sau despre locuință, se bazează pe furnizori întâmplători. Mașina sau locuința pot fi închiriate câteva zile dintr-o lună sau câteva zile dintr-un an. Acestea sunt argumentele aduse de cei care obțin venituri mai mari sau mai mici de pe urma economiei partajate. Dacă, însă, noua economie este adusă la modelul clasic își pierde vitalitatea și dinamismul și o dată cu ele și avantajul competitiv al flexibilității și al simplității.

De fapt, este vorba despre bani. Odată cu noua economie, cu dezvoltarea companiilor tehnologice, statele au observat că pierd bani la buget. Noile companii au posibilitatea de a-și optimiza fiscal locul de plată a taxelor și impozitelor, pentru că modelul lor de business le permite să fie înscrise într-o jurisdicție fiscală și să obțină venituri din locuri și zone foarte diferite. În același timp, a devenit mai complicat să-i controlezi și să-i impozitezi pe cei care activează în sistem, adică pe cei care își utilizează mașina sau își închiriază locuința.

La nivel european, lucrurile sunt și mai complicate. Comisia Europeană caută soluții pentru a impozita companiile GAFA, adică Google, Apple, Facebook și Amazon. Modelul acestora de afaceri le permite să își înființeze o firmă în Irlanda și să negocieze acolo o soluție fiscală individuală, care le asigură o impozitare redusă, dar care convine și bugetului Irlandei datorită nivelului ridicat de venituri la care se aplică taxarea. În felul acesta, compania încearcă să mute o parte cât mai mare din veniturile obținute în statele cu cote mari de impozitare către teritoriul în care taxele sunt reduse, în cazul Europei, Irlanda. Mecanismul este justificat de companiile tehnologice prin faptul că aceste firme au un mod mai special de a-și derula afacerea. Locul unde se obține valoarea adăugată, fie că este vorba despe cercetare, producție sau marketing, este diferit de zonele în care au loc vânzările și implicit de unde se obțin veniturile. Este o problemă destul de complicată, specifică noii economii, care își caută o rezolvare la nivel european.

Pe de altă parte, lipsa reglementărilor în domenii în care se lucrează cu o masă mare de consumatori poate duce, în unele situații, la servicii de slabă calitate. Acesta poate fi un argument în favoarea celor care pledează pentru autorizări și reglementări pentru noua economie. Deocamdată, însă, nu au fost nemulțumiri în ceea ce privește calitatea serviciilor, ba dimpotrivă, în domeniul transportului de persoane companiile de tip ride-sharing sunt mult mai apreciate de către clienți decât taximetria clasică.

În ceea ce privește plata impozitelor de către de cei care închiriază apartamente prin Airbnb sau Booking, experții cred că lucrurile sunt mult mai simple. Fiscul poate controla foarte ușor plata taxelor de către cei care închiriază locuințe. A interzice chiar și parțial închirierea prin platforme online este o eroare majoră. Este ca și cum ai încerca să te opui trecerii timpului și schimbărilor pe care noua economie le aduce.