Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Este clar: creșterea pensiilor va duce la creșteri de taxe și impozite

portofel.jpg

La sfârșitul anului trecut, România a înregistrat cea mai mare creștere salarială pe oră din întreaga Uniune Europeană.
La sfârșitul anului trecut, România a înregistrat cea mai mare creștere salarială pe oră din întreaga Uniune Europeană.
Image source: 
pixabay.com

Mulți dintre economiștii români independenți anticipează o schimbare a tendinței în economia locală. Cel mai adesea se oferă argumentul că ne aflăm în fața epuizării ciclului de creștere economică. Au trecut deja șapte ani de creștere, în unele cazuri chiar susținută, pentru a înțelege că o schimbare va veni.

Problema apare atunci când economiștii încearcă să explice mijloacele și metodele care pot defini schimbarea. Astfel, ieri am văzut două opinii, de la doi economiști români, foarte apropiate din punctul de vedere al soluțiilor propuse.

Mai întâi, președintele Consiliului fiscal, Daniel Dăianu, a vorbit la o conferință de profil despre corecțiile care vor trebui făcute în economie. Nu este prima dată când președintele Consilului fiscal atrage atenția asupra politicilor publice și implicit asupra efectelor pe care le au în bugetul statului. Recent, Daniel Dăianu vorbea despre necesitatea înghețării salariilor bugetare și a pensiilor.

Acum, la o conferință de profil președintele Consiliului fiscal a declarat că Banca Națională nu poate compensa pro-ciclicitatea politicii bugetare. Cu alte cuvinte, politica de creștere a dobânzilor nu poate să fie folosită în loc de decizii fiscale.

Daniel Dăianu afirmă explicit că o corecție bugetară trebui făcută tot prin decizii fiscale, adică, dacă problema creată este de natură fiscală, atunci soluția trebuie să vină tot din de la buget. Cu atât mai mult cu cât, nu poți să întărești politica monetară, adică să crești dobînda, atunci când toată lumea o relaxează. Efectul poate fi foarte complicat, în sensul că o creștere a dobânzii-cheie antrenează și o migrație a banilor fierbinți aflați în căutarea unor randamente mai mari. Numai că fondurile speculative sunt cunoscute că pe cât de repede vin, pe atât de repede pleacă. Concret, BNR a menținut în ultimul an dobânda-cheie la nivelul de 2,5%, în timp ce în Statele Unite și în zona euro băncile centrale au intrat într-un nou ciclu de reducere a dobânzii-cheie.

Și atunci, în opinia lui Daniel Dăianu mai rămâne de făcut corecția la nivel de buget. Sună simplu, dar nu este chiar așa, în sensul că o corecție la nivel bugetar presupune creșteri de taxe și impozite. Ar fi o măsură care nu ar suprinde pe nimeni dintre cei familiarizați cu situația economiei românești. Numai că decizia nu este ușor de luat, la nivel politic, și nici ușor de acceptat de o parte a societății românești care nu vede nimic rău în creșterile de salarii bugetare și de pensii și care se așteaptă ca acestea să continue indiferent de starea economiei romănești.

Interesant este că Horia Braun se întâlnește, în ceea ce privește ideile, cu dl. Daniel Dăianu. Într-un comentariu publicat în Hotnews.ro, economistul șef al BCR scrie despre problema fiscală.

În primul rând, Horia Braun se întreabă dacă legea pensiilor se va aplica integral? Legea prevede o creștere cu 40% a pensiilor doar în anul 2020. Răspunsul la dilema aplicării legii pensiilor este cât de mari vor fi după aceea corecțiile fiscale necesare. Adică, majorările de taxe și impozite. În orice caz, iată că apare din nou ideea corecțiilor fiscale.

În al doilea rând, Horia Braun, economistul șef al BCR se întreabă cum va fi distribuită sarcina fiscală? Cine va suporta impozite sau contribuții mai mari? Răspunsurile pe care le oferă economistul șef al BCR sunt că trebuie făcută rapid o reformă structurală care să ducă la o mai bună colectare a veniturilor bugetare. Și o doua variantă este ca taxele și impozitele să fie crescute gradual cu valori mici. În felul acesta, se poate câștiga timp pentru implementarea reformelor structurale care să aducă mai mulți bani la buget.

În fine, până la creșteri de taxe sau impozite, până la creșterea dobânzii-cheie, economia se poate regla prin cursul de schimb leu-euro. Sunt deja analiști care arată că leul este suprevaluat și o creștere a monedei europene față de leu este justificată din punct de vedere economic. Iar devalorizarea leului poate lovi consumatorii mai tare chiar decât o creștere de taxe sau impozite.