Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Polii investițiilor străine. București și Timiș contra Gorj și Teleorman

romania.png

Din raportul BNR reieise că județul Gorj a atras investiţii străine directe  de doar 9 euro pe cap de locuitor în 30 de ani în timp ce Bucureştiul a atras 20.500 de euro ISD-uri/capita, un total de 41 de miliarde de euro.
Din raportul BNR reieise că județul Gorj a atras investiţii străine directe de doar 9 euro pe cap de locuitor în 30 de ani în timp ce Bucureştiul a atras 20.500 de euro ISD-uri/capita, un total de 41 de miliarde de euro.
Image source: 
Pixabay

Banca Națională a României a prezentat ieri un raport pe anul 2018 privind investițiile străine directe. Cifrele arată o serie de evoluții interesante ale investițiilor străine, precum și un tip de „geografie” a dezvoltării economiei românești.

Mai întâi de toate se poate remarca faptul că fluxul de investiții străine a fost anul trecut de 5,2 miliarde euro, cea mai mare valoare de după criză. Defalcat, aportul la capital a fost de aproximativ trei miliarde de euro, iar profitul reinvestit a ajuns la aproximativ 2,5 miliarde euro. Creditul net al companiilor străine a fost de minus 280 milioane de euro, ceea ce înseamnă că firmele au rambursat către companiile-mamă cu 280 milioane de euro mai mult decât au primit de la acestea. În anul 2017, creditul net era de plus 829 milioane euro, ceea ce ne arată că anul trecut a existat un proces de rambursare a împrumuturilor primite de companiile din România de la firmele-mamă.

Către ce sectoare s-au îndreptat investițiile străine? Depinde. Majorările de capital au fost cele mai mari în industria prelucrătoare, construcții, tranzacții imobiliare și comerț. Profitul reinvestit a avut o pondere mare în sectoare precum industria prelucrătoare, comerț și industria financiară. Ceea ce înseamnă că banii noi din investiții străine au venit în special în industria prelucrătoare și în domeniul imobiliar, în timp de sectoare precum cel al comerțului și cel bancar s-au capitalizat din profiturile obținute pe piața românească.

Interesantă este harta regională a investițiilor străine directe. Din acest punct de vedere, diferențele sunt extrem de mari. București-Ilfov a absorbit 60% din investiții. Celelalte regiuni sunt la distanțe extrem de mari de Capitală. Astfel, zona de Nord-Est a atras doar 2,4%, iar regiunea de Sud-Vest Oltenia a absorbit doar 3,1% din total.

Județele care au atras investiții străine directe de sub 100 milioane de euro sunt: Gorj, 3 milioane euro, Mehedinți, 16 milioane euro, Teleorman, 87 milioane euro și Vaslui cu 92 milioane euro. Cele mai mari cifre se înregistrează în București-Ilfov, 40 miliarde euro, Timiș, 4,3 miliarde euro și județul Prahova cu investitții străine de 2,4 miliarde euro.

Diferențele de dezvoltare sunt vizibile și ele sunt rezultatul unor politici publici haotice făcute în ultimii 25 de ani. Infrastructura, birocrația, lipsa de interes pentru atragerea investițiilor străine a autorităților locale au dus la situația pe care o vedem astăzi. Principalele țări din care vin investițiile străine directe sunt Olanda, Germania, Austria, Italia și Cipru.

România a fost, înainte de accederea sa în Uniunea Europeană, o „Cenușăreasă” investițiilor străine. Câțiva ani buni, România a fost evitată de marile companii, care au venit destul de încet și cu destule temeri la privatizările organizate de statul român. Rezultatul a fost că România a avut de la început un decalaj de atragere a investițiilor străine directe, față de Ungaria, Cehia sau Polonia.

Predicitibilitatea politicii guvernamentale și cadrul legislativ de reglementare joacă roluri esențiale pentru economie. Sunt condiții de bază pentru investitori. La care se adaugă și o serie de alți parametri precum calitatea infrastructurii, oferta de forță de muncă specializată și disponibilă și cheltuielile de operare. Toți acești factori sunt luați în calcul de companiile străine care doresc să integreze producția din România în lanțul de valoare internațional.

Chiar dacă reprezintă, numeric, doar 10% din companiile înregistrate în România, firmele străine generează jumătate din valoarea adăugată produsă în economie.

Firmele străine au fost mai puțin afectate de criză, iar o dată cu revenirea economică acestea au crescut, angajând mai multă forță de muncă. În anul 2017, investitorii străini aveau angajată aproximativ un sfert din forța de muncă din România.

Le place sau nu unora, companiile străine au ajuns să aibă în economia locală un cuvânt greu de spus.

 

Ascultă analiza lui Constantin Rudnițchi despre polii investițiilor străine