Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Nu trageți în Țiriac!

tren.jpg

Construcția suspendată a căii ferate dintre Gara de Nord din București și aeroportul de la Otopeni este un caz-școală. O investiție publică poate compromite o investiție privată. Deocamdată, construcția este oprită prin decizia unei instanțe.
Construcția dintre Gara de Nord din București și aeroportul de la Otopeni este un caz-școală. O investiție publică poate compromite o investiție privată. Deocamdată, construcția este oprită prin decizia unei instanțe.
Image source: 
RFI/Magda Prelipceanu

Construcția căii ferate Gara de Nord-Aeroportul de la Otopeni a fost oprită de o decizie a instanței. Hotărârea poate fi atacată de stat, dar, deocamdată, lucrările sunt blocate.

Istoria căii ferate este una destul de zbuciumată. Realizarea unei legături de transport între Capitală și Aerportul Henri Coandă a devenit imperios necesară o dată cu anunțul făcut de forul european al fotbalului – UEFA – că România va organiza patru meciuri din cadrul turneului final din anul 2020.

Inițial, s-a înțeles că este o condiție obligatorie pentru ca România să poată găzdui meciurile de fotbal. Acum, după vreo trei ani de la momentul inițial, înțelegem că nimic nu este bătut în cuie. În acest moment, când șansele sunt mici, aproape de zero de a avea până anul viitor, în luna mai, o cale directă de transport între aeroport și oraș putem înțelege că impunerea unei condiții de acest fel este foarte relativă.

De asemenea, foarte vagi au fost și condițiile privind construcția unor stadioane de antrenament pentru echipele care vor juca anul viitor, în România. Inițial, s-a spus că România este obligată să aibă cinci stadioane noi sau modernizate. Apoi, cele cinci au devenit patru și mai târziu numai trei. Iar acum, estimările constructorilor arată că sunt șanse ca până la data-limită de anul viitor să fie finalizate numai două stadioane. Deci, din cinci dacă vor rămâne două.

Să ne întoarcem la calea de transport dintre București și aeroport. Prima idee, avansată de reprezentanții statului român a fost de a construi o linie de metrou. Foarte curând a fost clar că statul român nu va putea realiza o magistrală de metrou până la Otopeni și cu atât mai puțin are șanse să facă acest lucru în timp util, adică până în primăvara anului viitor.

Avem un exemplu viu în acest sens. Construcția magistralei de metrou din Drumul Taberei are deja o întîrziere de câțiva ani. Este evident că o linie de metrou până la Otopeni ar fi fost imposibil de făcut, în ritmul în care se lucrează în România, până în anul 2020.

Linia de metrou a fost ușor-ușor extrasă din atenția opiniei publice și, în schimb, a apărut soluția construirii unei căi ferate aeriene, suspendate, între Gara de Nord și aeroport. De ce nu? Dacă nu putem construi pe sub pământ, măcar să lucrăm prin aer. Doar că nici în această variantă lucrurile nu sunt chiar simple.

În sensul că abia începute lucrările, ele vor fi oprite, cel puțin pentru o perioadă, datorită deciziei unei instanțe. Ce s-a întâmplat?Proprietarii terenurilor sau ai unor locuințe peste care ar trebui să treacă linia ferată aeriană au contestat lucrările în instanță și au obținut o decizie de oprire a construcției.

Printre reclamanți se află și omul de afaceri Ion Țiriac. În zonă, se află patinoarul construit de Țiriac, iar acesta deține și terenuri pe care își propusese să construiască o academie de tenis. La un moment dat, omul de afaceri anunțase că intenționează să demoleze patinoarul. A abandonat ideea, deocamdată, și a apucat-o pe calea justiției. Poate că patinoarul va fi salvat, dar construcția unei academii de tenis în zonă ar fi compromisă în cazul în care calea ferată aeriană va trece deasupra zonei.

Evident, puteți spune că academia de tenis a lui Ion Țiriac nu este deocamdată decât o ficțiune; nu este nimic concret. Este adevărat, iar despre academie auzim de ani de zile fără să se întâmple nimic notabil.

În pofida acestei realități de necontestat, este de neînțeles cum a fost demarată construcția lucrării. Nu știm dacă a avut loc o consultare publică și nu știm dacă proiectul prevede și exproprierea unor terenuri și case. Știm doar că unii locuitori din zonă, nu doar Ion Țiriac, au declarat că s-au trezit cu niște lucrări care au ca finalitate o cale ferată care va trece deasupra caselor lor. Fără ca nimeni să îi fi consultat.

Așadar, tema fundamentală nu este cea privind pationarul sau academia lui Ion Țiriac, ci modul în care statul român construiește infrastructura. Fără multă logică și fără procedurile de consultare publică.

 

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Constantin Rudnițchi despre construcția căii ferate suspendate dintre Gara de Nord din București și aeroportul de la Otopeni