Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România, contra curentului european. Deficit bugetar în creștere, venituri bugetare mult sub media UE

euro.jpg

Statul s-a împrumutat în primele 10 luni ale acestui an cu sume record. Deficitul bugetar mare a crescut și nevoia de finanțare.
Statul s-a împrumutat în primele 10 luni ale acestui an cu sume record. Deficitul bugetar mare a crescut și nevoia de finanțare.
Image source: 
Pixabay (Ilustrație)

Avem „tabloul de bord” al deficitelor și datoriilor din Uniunea Europeană. Datele Eurostat se referă la anul 2018, dar ele sunt relevante pentru că arată evoluția sănătății bugetare a statelor europene.

Mai întâi, cifrele mari de la nivelul zonei euro și pentru întreaga Uniune Europeană. Produsul intern brut, în zona euro, a înregistrat o creștere, în perioada 2015-2018, de la 10.524 miliarde euro la 11.561 miliarde de euro, mai mult cu aproximativ 1.000 miliarde euro, ceea ce procentual înseamnă aproximativ 9%.

Pentru întreaga Uniune Europeană, creșterea PIB, în ultimii patru ani, este tot de aproximativ 1.000 miliarde euro, ceea ce procentual reprezintă o creștere cu 7%.

Evoluțiile deficitului bugetar și ale datoriei publice sunt, de asemenea, demne de remarcat. Astfel, zona euro și-a redus la aproape un sfert deficitul bugetar, de la 208 la 57 miliarde euro, ceea ce se vede și procentual unde există o scădere de la un deficit de 2% la 0,5% din PIB. La fel se întâmplă și pentru Uniunea Europeană. Adică, deficitul bugetar scade de la 2,4% la 0,7% din PIB, respectiv, în termeni nominali, de la 350 la 114 miliarde euro.

În ceea ce privește datoria publică, în zona euro, indicatorul a scăzut, în perioada 2015-2018, de la 90,8% la 85,9% din PIB, iar în Uniunea Europeană, de la 84,9% la 80,4% din PIB. Este o evoluție venită grație creșterii PIB, pentru că în termeni nominali, datoria era, anul trecut, mai mare decât în anul 2015.

Cum stau statele-membre? Anul trecut, 14 economii europene au avut excedent bugetar. România și Cipru sunt, însă, singurele state ale Uniunii Europene care au avut o degradare masivă a deficitului bugetar. Adică, România avea în anul 2015, un deficit de 0,5% din PIB, iar anul trecut a ajuns la 3% din PIB. Cipru a urcat deficitul bugetar de la 1% la 4,4%, din cauza creșterii accentuate a cheltuielilor bugetare.

Mai sunt trei state care pot fi considerate cu probleme de deficit: Franța (2,5%), Italia (2,2%) și Spania (2,5%), dar, în cazul celor trei, tendința este de scădere. Cea mai spectaculoasă reducere a reușit Spania, de la 5,2 la 2,5% din PIB, în patru ani. Așadar, România și Cipru sunt singurele state europene care s-au aflat contra curentului general european de reducere a deficitului bugetar.

Interesante sunt datele privind procentajul veniturilor și cheltuielilor în PIB. S-a spus că administrația din România are o problemă serioasă legată de colectarea veniturilor la buget. De ani de zile, sunt printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

Anul 2018 nu face excepție. Anul trecut, veniturile bugetare au fost de numai 32,3% din PIB. Media europeană fiind de 45,1%. Dacă nu ar fi Irlanda, cu un sistem fiscal mai special bazat pe cote joase și pe acordarea de reduceri marilor companii de tehnologie, România ar fi pe ultimul loc în Europa în materie de venituri bugetare din PIB. Cauzele sunt mai multe și ele se referă la nivelul evaziunii, la cote relativ joase a taxelor și impozitelor și la o economie dependentă de comerț intra-comunitar care nu marchează plata TVA.

La capitolul cheltuieli, în afară de Irlanda, Lituania este sub România. Bugetul autohton cheltuiește 35,2% din PIB, cu o medie a Uniunii Europene de 45,8% din PIB. Nivelul bugetului României este redus pentru Uniunea Europeană, dar suficient pentru a crea un deficit semnificativ. De menționat că, spre deosebire de România, Lituania și Irlanda au excedent și respectiv echilibru bugetar. Grecia, abia ieșită din criză ajunge la un nivel al veniturilor bugetare la care România nici nu poate visa, 48%, iar Bulgaria, lăudată pentru reforma fiscală atinge 38,3% din PIB.

În concluzie, în pofida creșterii economice, România are multe fragilități în sectorul bugetar. Un deficit care a crescut foarte mult, contrar tendinței din aproape statele europene, și nu a reușit să crească nivelul de colectare a banilor la buget. Dacă nici în această perioadă de expansiune nu s-a putut, atunci când va reuși administrația românească să crească veniturile bugetare?

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Datele bugetare ale Uniunii Europene arată tendințele la nivel general și din statele membre. România este contra curentului european