Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România se întoarce la criză. Deficitul bugetar este ca în anii 2009-2010

criza.jpg

România se întoarce la criză. Deficitul bugetar este ca în anii 2090-2010.
România se întoarce la criză. Deficitul bugetar este ca în anii 2090-2010
Image source: 
Pixabay (Ilustrație)

Avem datele bugetare mult-așteptate. Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetară pe primele nouă luni ale anului, iar indicatorii bugetari au stârnit curiozitatea din mai multe rațiuni. În primul rând, în luna septembrie au crescut pensiile și era interesant de văzut care este saltul realizat de cheltuielile bugetare pentru a plăti pensiile majorate.

În al doilea rând, era de urmărit nivelul deficitului bugetar, pentru că existau temeri că România nu se va putea încadra în pragul european de 3% din PIB.

În al treilea rând, datele pe primele trei trimestre ale anului sunt un bun reper pentru ce va urma în economie și în administrație.

Veștile nu sunt prea bune, ba dimpotrivă. Creșterea punctului de pensie de la 1.100 la 1.125 lei (adică o creștere cu 2,2%) a adus o majorare a cheltuielilor bugetare cu 10 miliarde lei, de la 74 la 84 miliarde lei.

Este un salt mare. Dacă facem un calcul strict matematic, creșterea cu 40% a pensiilor, prevăzută în lege pentru anul viitor, ar însemna o creștere a cheltuielilor cu pensiile cu peste 100 miliarde lei. Suma este enormă și din acest motiv se pune tot mai acut problema amânării termenului de aplicare a legii.

Mai există un indicator care atrage atenția și anume alocarea în plus într-o singură lună a 10 miliarde de lei pentru creșterea punctului de pensie. Pentru a avea un element de comparație, trebuie spus că în tot acest an, pentru cheltuielile de capital, au fost alocate 14 miliarde lei. Cu puțin mai mult decât creșterea pensiilor, ceea ce ne arată orientarea aproapae obsesivă a alocărilor bugetare către pensii și salarii.

Un alt indicator important pentru cele trei trimestre ale anului este deficitul bugetar. Acesta a ajuns deja la 2,62% din produsul intern brut, adică, în valoare nominală aproximativ 27 miliarde lei. Nivelul deficitului este foarte ridicat ceea ce îi face pe mulți dintre analiștii financiari să creadă că pragul de 3% din PIB va fi depășit anul acesta. Experiența arată că în ultimele luni ale anului deficitul bugetar crește cu o treime, iar dacă situația s-ar repeta anul acesta s-ar ajunge la un deficit de 3,4%-3,5% din PIB.

Am căutat în anii anteriori situația bugetară pe primele nouă luni. Un deficit atât de mare nu a mai fost atins din perioada crizei. Din 2011 până anul acesta, deficitul nu a mai ajuns la acest nivel, nici ca procentaj din PIB, nici în valoare nominală. Ba chiar, în anul 2015, bugetul avea excedent de 0,86% din PIB, adică șase miliarde lei.

Situația deficitului bugetar de anul acesta nu poate fi comparată decât cu cea din anii de criză, 2009 și 2010, atunci când deficitul era de 5,2% și respectiv 4,5% din produsul intern brut. Deci, din acest punct de vedere, România se întoarce la perioada de criză.

Ce nu se leagă în buget? Simplu, veniturile, deși în creștere față de anul trecut, nu țin pasul cu creșterea salariilor și pensiilor. Capitolele de cheltuieli cu cele mai mari creșteri sunt salariile, cu un ritm anual de 20% și pensiile cu un plus de 11%. Toată această evoluție îi face pe unii analiști bancari să își modifice prognoza privind deficitul bugetar, care a fost mutată la 3,4% din PIB.

Dincolo de cifre, datele pe primele nouă luni ale bugetului de stat arată că se apropie scadența pentru o politică economică hazardată. O politică economică bazată pe expansiune bugetară, creșteri de salarii și pensii sau chiar scăderi de taxe sau impozite. A venit nota de plată. Iar pe ea scrie că toate cheltuielile cu pensiile și salariile bugetare au ajuns să lase foarte puține resurse pentru restul cheltuielilor, inclusiv investițiile. Este clar că se apropie sfârșitul unei epoci bugetare.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

România se întoarce la criză. Deficitul bugetar este ca în anii 2090-2010