Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Michèle Ramis: România și Franța sunt alături în negocierile privind Politica Agricolă Comună

Cel mai mare eveniment agricol din România, târgul INDAGRA , continuă la Romexpo, iar studioul mobil RFI se află instalat acolo, în Pavilionul C2. Excelența Sa, doamna Michèle Ramis, ambasadoarea Franței la București, a fost la studioul nostru și a discutat despre participarea franceză la INDAGRA dar și despre relațiile economice româno-franceze. Nu au lipsit nici discuțiile despre viitorul Uniunii Europene sau problemele regionale.

Mă bucur să vă spun că Franța este prezentă la acest târg pentru cel de-al paisprezecelea an. Și prezența noastră crește. În acest an avem 19 societăți, dintre care 5 noi. Avem societăți franceze angajate pe termen lung în cooperarea în sectorul agricol. Franța este o pare țară agricolă , la fel și România.

Noi avem soluții , iar România se dezvoltă și are o agricultură în plină creștere. Astfel că încercăm să fim prezenți în multe sectoare: în sectorul propriu-zis agricol , nutriție animală, genetică, sănătatea plantelor, fertilizatori, biostimulatori, echipmente agricole, cum ar fi sisteme GPS sau drone  - și chiar am vizitat standul unei întreprinderi specializate în drone. De asemenea, avem întreprinderi specializate în distribuția produselor bio dar și produse financiare, asigurări, tot cea ce le permite agricultorilor să-și desfășoare activitatea.

 Sunt domenii foarte soficticate...

Într-adevăr, sunt domenii foarte sofisticate, cum ar fi cele de intervenție financiară. Nimic nu rămâne nereprezentat . Din păcate, pentru al doilea an consecutiv prezența animalelor este oprită și îmi pare rău că sectorul bovin nu este reprezentat, dar asta nu este o piedică pentru cooperare. Așadar, acoperim un eventai important, cu tehnologii, servicii, toate, pentru o bună cooperare franco-română. Pentru că suntem două țări agricole importante și avem nevoie să cooperăm, pentru economiile noastre și pentru cetățenii noștri.

De altfel, cooperarea în domeniul agricol este înscrisă și în parteneriatul Stategic dintre Franța și România. Care ar fi domeniile agricole cele mai importante, în acest context?

Într-adevăr, Franța și România au de 11 ani un parteneriat strategic , în cadrul căruia sectorul agricol ocupă un loc foartre important. Cele mai importante domenii sunt cele legate de formarea personalului,  creșterea animalelor , sectorul forestier . Organizăm evenimente pentru ambele țări, de exemplu au fost schimburi cu epidemiologi francezi în cazul pestei porcine africane.  Institutul Național de Cercetări Agronomice a venit să-și prezinte propunerile sale pentru schimburi în domeniul cercetării. Recent am avut la Sibiu un seminar privind agricultura biologică, a existat un concurs de fotografii pe tema Politicii Agricole Comune în timpul președinției române a Consiliului Uniunii. Și apoi este cooperarea între licele agricole.

Ministerele Agriculturii și  Educației a trimis în Franța, pentru formare, directori de licee agricole și încercăm să realizăm legături și parteneriate la toate nivelurile. Agricultura este un domeniu fundamental în întreaga Europă, este vorba despre securitate și suveranitate alimentară, este vorba despre sănătatea cetățenilor. Este un domeniu strategic.  Este un sector creator de bogăție și de aceea suntem foarte bucuroși să fim alături de agricultura românească. Iată de ce, eu paticip pentru al treilea an , pentru a-mi manifesta susținerea  față de toți expozanții noștri.

 De asemenea, sunt foarte bucuroasă că am fost însoțită de autoritățile române, secretarul de stat Botănoiu. Ceea ce arată importanța acordată de România acestei cooperări instituționale cu Franța.

Business France este organizația care susție afacerile franceze peste tot în lume, este și partener al acestui pavilion și la al cincilea an de activitate în România. Ce înseamnă acum Busines France pentru mediul de afaceri francez?

Busines France este un operator public, care acționează pe lângă ambasadă dar care are propria autonomie, deci ajută în fiecare an noile societăți franceze care vor să se implanteze aici , de exempolu organizându-le vizite de documentare, studii de piață, legături utile. Pentru a intra pe o piață este bine să ai un ajutor, să fii introdus iar Business France propune astfel de servicii pentru noile societăți care vor să vină în România. Totul, de o manieră foarte inteligentă, selectând cei mai buni parteneri nși apelând la cele mai avansate tehnici. Dar Business France are și un alt rol, acela de a căuta investitori români pentru Franța, așa cum se întâmplă și cu alte țări. Pentru moment, sunt destul de puțini, dar Business France acționează în ambele sensuri. Ajutorul dar la implantarea întreprinderilor franceze în România și invers ajută la creșterea schimburilor noastre economice , la dezvoltarea comerțului.

Și, pentru că ne apropiem de sfârșitul anului, cum a fost 2019 din punctul de vedere al cooperării economice dintre România și Franța?

Schimburile economice s-au dezvoltat și au ajuns la 9 miliarde de euro în ambele sensuri , Franța este al treilea client al României și al șaselea furnizor și suntem cel de-al șaselea investitor străin. Și cred că suntem ceva mai mult decât atât, pentru că există multe investiții care trec prin unele țări și a căror origine nu poate fi identificată. Noi suntem prezenți cu 2.300 de întreprinderi care crează 126.000 de locuri de muncă , prezența franceză este puternică în economie și sperăm că se va dezvolta în continuare. Terenul este favorabil, există cerere, există dorința de a coopera. Și noi sperăm că și climatul de afaceri va permite investitorilor să rămână și să vină în continuare pentru a dezvolta noi investiții.

Există și motive de nemulțumire?

Știm că România are un înalt factor de atractivitate dar are și slăbiciuni. Printre factorii de atractivitate se numără mâna de lucru calificată , competențele și este o țară sigură din punctul de vedere al securității, ceea ce este important. Printre punctele slabe se numără lipsa forței de muncă , de care toate întreprinderile se plâng, problema infrastructurii care trebuie ameliorată și care afectează industria. De exemplu, în domeniul pieselor auto, costul acestora crește pentru că transportul este mai scump. Apoi sperăm că va fi mai multă stabilitate în ce privește reglementările căci schimbările dese de legislație generează incertitudini și îi pot determina pe unii investitori să-și revadă planurile de implantare în România. Deci, progresăm, avem sectoare de activitate în care suntem foarte optimiști , cum ar fi industria de apărare, telecomunicațiile și există speranțe și în sectorul nuclear. Desigur, toate aceste speranțe trebuie confirmate, dar există potențial pentru Franța în România, dar, de asemenea, pentru România în Franța.

Educația este un domeniu foarte important și ați vizitat recent târgul universitar RIUF . Care este oferta franceză pentru tinerii români?

Franța găzduiește astăzi 340.000 de studenți din străinătate și avem speranța și ambiția de a crește acest număr la 500.000. Și în cadrul acestei cifre sperăm că românii vor avea un loc din ce în ce mai important. Franța este actualmente cea de-a treia destinație pentru studenții români. Și sperăm, de ce nu, să devină prima destinație. Avem cu România aproape 500 de acorduri de cooperare universitare și 110 filiere francofone. Un student la o filieră francofonă este deja cu un picior în Franța și poate continua în Franța. Am participat, într-adevăr, la RIUF, care are loc de două ori pe an. La această ediție am văzut un număr crescut de universități franceze din domenii foarte variate deoarece operatorul francez din domeniu, Campus France, a  asigurat o promovare foarte activă . Noi credem că a studia în Franța reprezintă un plus , mai întâi de toate pentru că suntem de părere că pentru fiecare student din Uniunea Europeană este important să studieze în altă țară. Este important pentru construcția europeană și pentru a înțelege mai bine ce înseamnă să fii comisar european. Este de asemenea o ocazie de a dobândi competențe , de a învăța limba franceză pe lângă cea engleză, pentru ce în general filierele sunt multilingvistice. Iar un student care trece prin Franța va avea mai multe oportunități în viața profesională, franceza este prezentă pe toate continentele , deci oferă oportunități importante în carieră.

Vedeți, așadar, educația profund legată de viitorul Europei!

Bineînțeles! Noi considerăm că Europa se construiește  cu mijloace politice și economice dar și cu instrumentele culturii , pentru că acestea crează legături durabile și profunde. Dacă toți studenții europeni ar trece măcar un semestru sau un an printr-o altă universitate europeană , el va vedea altfel Europa și va fi mai apt de a crea parteneriate. Iată e ce  noi promovăm studiile în Franța, inclusiv prin intermediul burselor oferite de guvern. Avem un program care oferă avantaje studenților români. Avem, de asemenea, mulți studenți francezi în România . Mobilitatea internațională este foarte importantă astăzi și credă că cine nu a făcut studii în străinătate va avea de pierdut.

Într-adevăr, educația este un element fundamental în construcția europeană. Iar uniunea Europeană va trece prin transformări și reforma importante, odată cu instalarea noilor instituții după alegerile din 26 mai. Desigur, așteptăm și noua Comisie. Cum vede Franța viitoarea Uniune Europeană?

La summitul de la Sibiu, care a venit într-un moment în care Europa își definea viitorul și agenda strategică, președintele Macron a  expus marile ambiții pentru o Europă suverană și democratică. O Europă care să-și poată asuma propria apărare și securitate. Iar pentru a se putea apăra, are nevoie de echipamentele proprii, de militari formați pentru interoperabilitate între armate europene. Este o Europă care să știe să lupte contra terorismului și amenințărilor care ne afectează pe toți, inclusiv lupta contra radicalizării. Apoi, este provocarea climatică. Europa are mari ambiții și există state care vor să avanseze mai mult, printre care și România, pentru a ajunge la neutralitate în emisiile de carbon .  Provocarea climatică este despre planeta noastră și despre supraviețuirea noastră . Trebuie, așadar, să ne adaptăm și din punct de vedere financiar, să investim în tranziția ecologică. Știți că acum câteva zile a avut loc la Paris Conferința de Recapitalizare pentru Fondul Verde , o conferință mondială, în care s-a reușit realimentarea fondului cu circa 10 miliarde de euro , pentru a ajuta statele în curs de dezvoltare să-și îmbunătățească politicile de protecție a mediului.

De asemenea, vorbim despre o Europă care să poată gestiona eficient dosarele legate de migrație și azil. Trebuie să adoptăm un sistem de azil european , să întărim frontierele externe și să reformăm Spațiul Schengen. Sperăm că migrația și azilul vor face obiectul unui acord. Este un lucru foarte dificil, este un dosar complex, dar noi sperăm că vom reuși să combinăm  protecția frontierelor externe, restabilirea liberei circulații în interior, solidaritatea între statele membre în problema migrației și o politică de azil responsabilă și umană.

Apoi, este Europa Socială. Noi dorim ca Europa să nu fie divizată din punct de vedere social, al protecției lucrătorilor . Este un model social pe care îl dorim promovat. De asemenea, vorbim despre investițiile în inteligența artificială, în sectorul digital, despre întărirea zonei euro. Sunt multe ambiții din partea noastră , pentru că Europa este garanția noastră. Dar evident, vorbim și de securitate alimentară, de noul Cadru Financiar Multianual și de noua Politică Agricolă Comună (PAC).

Aici, interesele României și Franței sunt comune!

Exact. Și sperăm ca în viitorul cadru Financiar Multianual să obținem un buget satisfăcător pentru PAC. Iar România este aici alături de noi. Protecția agricultorilor este fundamentală , este o chestiune de securitate alimentară și sănătate publică, de protecție a mediului. Și, după cum am putut vedea și la acest târg, în acest domeniu se întâlnesc discipline esențiale pentru viața cetățenilor și pentru economia noastră.

Președintele Emmanuel Macron a  formulat o nouă politică de deschidere față de Rusia. Iar aici, cetățenii din regiunea noastră, ținând cont de sensibilitățile istorice, ar putea fi îngrijorați de anumite concesii care ar putea fi făcute unei Rusii agresive. Ce aveți să le transmiteți cetățemnilor români, în acest context?

Mai întâi de toate, nu trebuie să uităm că Rusia face parte din Europa, că există o continuitate teritorială cu Rusia , care este un actor major în plan internațional și european, este membru permanent al Consiliului de Securitate. Cea ce președintele Macron își dorește este de a restabili un dialog. Odată cu crizele care s-au succedat – criza ucraineană, anexarea Crimeei –  canalele de comunicare s-au pierdut. Și noi credem că acesta nu este un lucru bun, este un  factor de criză. Lipsa dialogului generează crize. Trebuie să restabilim un dialog și să punem în discuție chestiuni de securitate , să găsim mijloace de dezescaladare a tensiunilor și asta nu poate decât să îmbunătățească securitatea. Un dialog cu Rusia nu trebuie să slăbească securitatea europeană. Deci nu există aici niciun fel e ambiguități . Este un dialog exigent, care se bazează pe rezultate, care își propune angajarea Rusiei într-o relație care poate fi benefică de ambele părți, fără complezențe, e vorba de evaluarea rezultatelor. 

Știm că unele țări pot avea preocupările lor,  nu suntem situați în același spațiu ca și dumneavoastră în Europa, dar  această reangajare a Rusiei poate fi benefică . Nu este cazul pentru îngrijorări. Și am văzut-o în cazul reintegrării Rusiei în Consiliul Europei. Scopul a fost de a restabili condiții pentru securitate și a proteja valorile europene . Dar nu-l vedem ca pe un dialog  exclusiv francez și sperăm că abordarea europeană față de Rusia va urma această cale . Sperăm că toate țările membre ale Uniunii, în respectul exigențelor și al regulilor europene, se vor putea reangaja în acest dialog cu Rusia și să obținem, în final, o scădere a tensiunilor . În loc să lăsăm lucrurile să escaladeze, este mai bine să prevenim conflictele . În niciun caz nu este vorba de a ne arăta slabi, de a renunța la principiile noastre . Este vorba doar e a da o șansă în plus păcii și stabilității și de a ne menține valorile.