Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Prima „decapitare” de lux: șeful Comisiei de Prognoză, demis

ion-ghizdeanu-sursa-gov.jpg

Ion Ghizdeanu a fost demis din funcția de președinte al Comisiei Naționale de Prognoză
Ion Ghizdeanu a fost președintele Comisiei Naționale de Prognoză.
Image source: 
Guvernul României (arhivă)

Începutul sfârșitului a fost în aprilie 2018. Atunci, printr-o ordonanță de urgență, Comisia de Prognoză se transforma în Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Nu părea să fie mare lucru, o schimbare minoră, doar o apariție a unui cuvânt în plus. Dar cine a promovat modificarea avea un plan. Un plan care a eșuat, în cele din urmă.

Să facem puțină istorie. Comisia de Prognoză nu avea nicidecum un nume prea bun, pentru că dăduse câteva rateuri istorice. Cel mai ridicol a fost atunci când România intra în criză, în timp ce instituția națională care realiza prognoza oficială dădea niște cifre de-a dreptul fanteziste. Astfel, Comisia a rămas în memoria specialiștilor ca o instituție mult prea optimistă și mult prea legată de puterea politică.

S-a creat imaginea unei instituții care face prognozele în funcție de nevoia de guvernului de a avea o cifră de creștere economică mare pentru a putea anticipa venituri bugetare mari și implicit cheltuieli mai mari și un deficit bugetar decent.

Este un mecanism pe care îl vedem la lucru chiar anul acesta. Prognoza de creștere oferită de institutul național a fost de 5,5%, iar acum apare clar că ritmul de creștere va fi apropiat de 4%.

În plus, Comisia de Prognoză a avut un președinte fad. Ion Ghizdeanu, aflat de 15 ani în fruntea Comisiei de Prognoză, a strălucit prin absență, în toată această perioadă. Aparițiile publice ale președintelui Comsiei Naționale de Prognoză au fost extrem de rare și neconvingătoare. Ion Ghizdeanu nu a reușit să prezinte credibil prognozele institutului și nici să explice devierile de la țintele estimate.

În aprilie 2018, situația Comisiei Naționale de Prognoză se schimbă radical. Instituția primește un cuvânt în titulatură, Strategie, și nenumărate atribuții.

De fapt, devine un adevărat centru de putere. Este greu de spus astăzi care au fost motivele pentru care forța Comisiei a devenit absurd de mare.

Nu avem o explicație oficială, dar știm că transformarea Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză în centru de putere nu a coincis cu metamorfozarea ei în centru de competență. La comisie au fost îngrămădite o mulțime de noi atribuții care, însă, nu au avut nicio legătură cu preocupările de până atunci ale instituției, acelea de a face prognoze. Este vorba despre încurajarea investițiilor, elaborarea de programe, prognoze și studii, evaluarea impactului economic al schemelor de ajutor de stat, procesul de adoptare a euro și chiar pregătirea unui pachet legislativ pentru eficientizarea achizițiilor publice.

Pe rând, la Comisia de Prognoză, s-au înghesuit o serie întreagă de noi atribuții extrem de importante pentru economia românească. Unele pentru miza lor investițională, altele pentru că puneau la dispoziție sume mari de bani din fonduri bugetare.

Mai întâi, Comisia s-a apucat să facă studii de fezabilitate pentru construcția în parteneriat public-privat a unor autostrăzi. Rezultatul a fost zero, nu s-a demarat niciun proiect în acest regim public-privat.

Apoi, a apărut un protocol între Comisie și ANAF conform căruia instituția de strategie și prognoză trebuia să indice fiscului unde să meargă să realizeze controale, iar ANAF era obligată să raporteze Comisiei de Prognoză rezultatele inspecției fiscale.

A urmat trecerea la alt nivel, adică la mulți bani publici. Instituția care până de curând se ocupa doar cu realizarea prognozelor, a capătat noi valențe: banii din Fondul de Dezvoltare și Investiții sunt distribuiți prin Comisia de Prognoză, ceea ce face ca instituția să devină esențială pentru administrațiile locale. Instituția dezvoltă programe guvernamentale precum Investim în copii, investim în viitor, sau programul Dezvoltarea stațiunilor balneare.

Așadar, Comisia de Strategie și Prognoză a devenit orice altceva, dar nu o instituție de elaborare a prognozelor. Cu cât a fost mai importantă cu atât a fost mai ineficientă. De aceea, schimbarea, anunțată, a președintelui Comisiei este cea mai ușoară decizie. Va trebui să vedem ce face guvernul Orban cu mulțimea de pograme și de bani gestionați de Comisia de Strategie și Prognoză.

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Prima „decapitare” de lux: șeful Comisiei de Prognoză, demis (AUDIO)