Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cinci „castane fierbinți” în mâinile miniștrilor guvernului Orban

castane.jpg

Image source: 
pixabay.com

Guvernul Orban este în plină aventură de descoperire a problemelor complicate lăsate de către fostele guvenări PSD-ALDE. Sunt câteva surprize care apar, în acest context.

În fiecare zi, există noutăți. Dar, din ceea ce am auzit în ultima săptămână, sunt trei teme care par importante. Prima este, bineînțeles, cea privind situația bugetului. Ministrul finanțelor a vorbit ieri despre o „gaură bugetară” de 21 miliarde de lei. Termenul a fost folosit intens, în anul 2017, atunci când Executivul PSD-ALDE a preluat puterea politică de la fostul guvern tehnocrat.

Termenul de „gaură bugetară” a fost folosit atunci în mod impropriu. Nu era nicidecum vorba despre bani care ar fi dispărut pe cine știe ce căi. Era pur și simplu o diferență între bugetul construit și cel realizat.

Acum, măcar, ministrul finanțelor oferă o explicație corectă opiniei publice. Este vorba despre faptul că, pentru primele nouă luni ale acestui an, veniturile înscrise în buget erau de 249 miliarde lei, în timp ce veniturile efectiv realizate au fost de numai 228 miliarde lei. Diferența este de 21 miliarde lei. Ideal ar fi ca bugetul construit să fie cât mai aproape de cel realizat, pentru că diferența în minus poate aduce dificultăți mari în încadrarea în ținta de deficit bugetar.

În al doilea rând, au apărut informații interesante de la Ministerul Muncii. Ministrul liberal atrage atenția asupra unor probleme ale instituției. Faptul că sistemul informatic este vechi sau aproape nefuncțional, nu mai este o surpriză. Nu este nici prima, nici ultima instituție care se află în această situație. Și la ANAF este la fel, și, mai mult ca sigur, în multe zone ale administrației. Dar, totdeauna, un adevăr spus este un semnal de alarmă.

A mai apărut o informație interesantă. Și anume aceea că Ministerul Muncii ar trebui să elibereze sediul în 60 de zile. Nu știm dacă s-a găsit deja o soluție sau se va găsi în următoarele zile, dar desigur schimbarea sediului, dacă va avea loc, ar trebui pregătită dinainte. Este poate doar un element „de culoare”, nu neapărat esențial, dar care spune ceva despre secretomania vechiului guvern.

Mai este o temă serioasă la Ministerul Muncii despre care foștii miniștri nu au suflat un cuvânt. Mai exact, problema este la Casa de Pensii. Este vorba despre faptul că actele de pensionare ale celor care ies din serviciu întârzie câteva luni de zile. Întârzie actele, întârzie și banii. Despre acest fenomen, anormal, știau și foștii miniștrii, știau și proaspeții pensionari. Nimeni nu a spus nimic, până la actualul ministru al muncii care a deschis acest subiect. Pentru care, poate va găsi și o soluție.

În fine, a treia temă, poate cea mai interesantă, este dată de declarația premierului Orban. Acesta a afirmat că 43 de orașe nu mai au bani pentru cheltuielile curente. Adică, nu mai au bani de salarii, să plătească iluminatul public sau indemnizațiile persoanelor cu dizabilități.

Este foarte probabil ca această jenă financiară să vină de la reducerea impozitului pe profit la 10%, una din sursele de finanțare ale bugetului local, și de la realocarea unor cheltuieli de la bugetul asigurărilor sociale la bugetele locale.

Dar, situația financiară în care se află cele 43 de orașe redeschide tema unei reorganizări administrative. Este clar că România are prea multe orașe și prea multe comune. O schimbare de structură administrativă ar putea să eficientieze cheltuielile și să echilibreze bugetele locale. Dar se încumetă vreo forță politică să facă o reorganizare administrativă?

 

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.

Rubrica Economia Reală din 14 noiembrie 2019