Deficitul bugetar sare în aer, rectificarea este gata, iar fiscul poprește conturile contribuabililor corecți

Ieri, Guvernul a prezentat și un studiu bine fundamentat privind stabilirea salariului minim. Potrivit documentului, au fost luate în calcul trei scenarii de creștere, toate trei având în vedere o majorare cu 7,2% a salariului minim, respectiv de la 2.080 lei la 2.230 lei. Diferența este dată de instituirea unui mecanism de corecție în funcție de dinamica creșterii economice, într-o variantă, și un mecanism de corecție în funcție de rata șomajului, în cazul unui alt scenariu. De asemenea, termenii rectificării bugetare au fost stabiliți, iar deficitul bugetar va ajunge anul acesta între 3,5% și 4% din PIB.

În vâltoarea evenimentelor economice și politice, atrage atenția un articol semnat de Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), în „Ziarul financiar”.

Temele propuse de unul dintre cei mai exeprimentați reprezentanți ai mediului de afaceri sunt legate chiar de economia reală. Adică, dincolo de situația bugetară, bineînțeles, importantă, este interesant de văzut care sunt așteptările oamenilor de afaceri de la Executiv, care a început deja să crească viteza de guvernare.

Florin Pogonaru pleacă de la un caz foarte concret și care ar fi rizibil, dacă nu ar ridicol pentru contribuabili. Astfel, persoanele fizice care și-au plătit impozitele în avans și care au avut dreptul la o reducere a taxării s-au trezit acum că softul ANAF nu a reunoscut bonificația, ci a considerat-o sumă neplătită și drept urmare o restanță de plată.

Ca atare, fiscul a pus poprire pe conturile contribuabililor. Nu se știe câți contribuabili sunt în această situație. Ar putea fi câteva mii sau câteva zeci de mii. Cert este că fiecare contribuabil care are conturile bancare poprite din vina ANAF va trebui să meargă pe nervii și cheltuiala lui pentru a-și debloca depozitele și conturile bancare.

Totul a plecat de la funcționarea defectuoasă a softului ANAF. O temă pe care mediul de afaceri a adus-o în discuție de ani de zile. Iată că, acum, după ratarea programului cu Banca Mondială, după ce scannerele din vămi nu sunt funcționale, în continuare, după ce de ani de zile casele de marcat fiscale ale comercianților nu se pot lega la serverele fiscului, s-a ajuns ca bonificațiile acordate la plata impozitelor să fie interpretate ca restanțe de plată.

Mai important, reprezentanții mediului de afaceri cer interconectarea bazelor de date și a sistemelor informatice ale instituțiilor publice astfel încât companiile și persoanele fizice să nu mai fie nevoite să aducă informații atât timp cât instituțiile publice pot avea acces la acele date.

A doua problemă adusă în discuție de dl. Pogonaru, este cea a întârzierilor de plată pe care le au instituțiile statului către companii. Fie că este vorba de TVA, de indemnizații sau de concedii medicale. Întârzierile de plată ajung uneori și până la un an și jumătate sau chiar doi.

De fapt, reprezentanții mediului de afaceri cer să existe în mod public criterii privind ordinea de plată a restanțelor. O dorință logică, dar care este departe de a fi pusă în practică. În lipsa unor criterii publice și clare pot exista suspiciuni că instituțiile și funcționarii își creează propriile reguli.

În al treilea rând, Florin Pogonaru arată că o persoană fizică sau o firmă care a câștigat un proces cu o instituție publică și trebuie să primească bani are de așteptat cel puțin șase luni. Ceea ce este evident extrem de mult.

În concluzie, echilibrul bugetar aflat în atenția guvernului este important. Dar, contribuabilii așteaptă momentul în care măsurile Executivului se vor îndrepta și către funcționarea eficientă a instituțiilor statului.

Rubrică realizată cu sprijinul CERTINVEST - Societate de Administrare a Investițiilor.